Pensii 2026: FACIAS cere intervenția Avocatului Poporului și sesizarea CCR după înghețarea punctului de pensie
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului ( FACIAS ) a anunțat că a solicitat oficial Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României în legătură cu decizia Guvernul României de a îngheța punctul de referință al pensiilor și pentru anul 2026. Demersul vine după ce, timp de doi ani consecutivi, autoritățile au suspendat mecanismul legal de indexare a pensiilor în funcție de inflație, afectând direct milioane de pensionari.
Înghețarea punctului de referință, contestată la nivel constituțional
Potrivit FACIAS, Legea nr. 141/2025, prin care s-a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și în 2026, reprezintă o măsură de austeritate cu efecte grave asupra veniturilor pensionarilor. Organizația consideră că această decizie încalcă Constituția și legislația în vigoare, întrucât privează aproximativ 4,9 milioane de pensionari de majorarea legală a pensiilor într-un context economic dominat de inflație ridicată și creșteri accelerate ale costului vieții.
Ce prevede legea și ce a suspendat Guvernul
Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii stabilește clar obligația statului de a actualiza anual valoarea punctului de referință, în luna ianuarie, în funcție de rata medie a inflației și de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori furnizați de Institutul Național de Statistică. Acest mecanism are rolul de a proteja valoarea reală a pensiilor și de a asigura predictibilitatea drepturilor patrimoniale ale seniorilor.
Cu toate acestea, prin articolul XXXI din Legea nr. 141/2025, intrată în vigoare la 28 iulie 2025, Guvernul a suspendat indexarea până în 2027, menținând punctul de referință la 81 de lei și pentru 2026. Consecința directă: pensionarii nu beneficiază de majorarea estimată la aproximativ 7%, care ar fi trebuit aplicată automat de la 1 ianuarie 2026.
Pierderi semnificative pentru pensionari
FACIAS atrage atenția că efectele acestei decizii sunt deja vizibile. Inflația cumulată din anii 2024 și 2025 a erodat puternic puterea de cumpărare, iar neaplicarea indexării a generat o pierdere medie de aproximativ 19% din valoarea reală a pensiei. Concret, pierderea estimată ajunge la circa 535 de lei lunar pentru fiecare pensionar, sumă care ar fi rezultat doar din actualizarea punctului de referință, ce ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 107 lei în 2026.
Situația este cu atât mai gravă cu cât, în România anului 2026, peste 924.000 de vârstnici trăiesc din pensia minimă de 1.281 de lei pe lună, un venit care, în actualul context economic, abia asigură supraviețuirea. FACIAS susține că această realitate contravine dreptului la un nivel de trai decent, garantat de articolul 47 din Constituție, și echivalează cu un abuz al statului față de una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.
Argumentele FACIAS: drepturi încălcate și măsuri „temporare” devenite permanente
În sesizarea transmisă Avocatului Poporului, FACIAS arată că prevederile contestate încalcă mai multe principii constituționale: dreptul la pensie, securitatea juridică, protecția drepturilor câștigate și principiul proporționalității în restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale. Organizația subliniază că suspendarea repetată a unui mecanism legal permanent, fără criterii clare și fără un termen previzibil de reluare, transformă o măsură pretins temporară într-una permanentă, contrar jurisprudenței constante a CCR.
Solicitarea către Avocatul Poporului
FACIAS cere Avocatului Poporului să își exercite atribuția constituțională de a sesiza direct Curtea Constituțională, pentru a verifica neconstituționalitatea articolului XXXI din Legea nr. 141/2025 și pentru a restabili aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor.
În final, fundația subliniază că ajustările bugetare nu pot fi realizate prin sacrificarea drepturilor fundamentale ale pensionarilor și că statul are obligația de a respecta contractul social asumat prin lege. În joc nu sunt doar cifrele bugetare, ci demnitatea și siguranța financiară a milioane de seniori din România.
