Gabriel Dorobanțu, unul dintre cei mai iubiți artiști din România, a vorbit cu sinceritate despre alegerile sale de viață și despre modul în care a ales să trăiască fără o parteneră, într-un echilibru care îi oferă liniște și împlinire. Invitat într-o emisiune TV, interpretul a făcut o serie de mărturisiri neașteptate despre singurătate, libertate și destin, demonstrând că pentru el fericirea nu depinde de o relație, ci de pacea interioară.
„Mi-am ales calea și mi-e foarte bine”
Cu eleganța și calmul care l-au caracterizat mereu, Gabriel Dorobanțu a povestit că este împăcat cu decizia de a duce o viață lipsită de constrângeri sentimentale. Artistul spune că a ales această cale conștient, fără regrete, și că nu are nevoie de o relație pentru a se simți împlinit.
„M-am și minunat ce am citit despre mine. Sigur, presa are voie să scrie orice, dar mi s-a părut o poveste ca dintr-un film indian, în care eu sufăr și jur că nu-mi voi mai reface viața. Mie mi s-a părut un film prost acesta. Eu joc într-un film mai bun. Mi-am ales calea în viață, am vrut să trăiesc singur și mi-e foarte bine. Fac ce vreau, când vreau. Îi sfătuiesc pe toți oamenii să facă același lucru: să nu fie constrânși de nimeni și de nimic, să gândească liber și să-și croiască destinul după mintea și puterea lor”, a spus artistul.
Dorobanțu a explicat că nu vede în decizia sa o renunțare, ci o formă de autonomie și demnitate. Pentru el, fiecare om are un traseu propriu, iar fericirea nu se măsoară prin statutul marital. „Depinde de fiecare ce îi este dat, ce hotărăște Dumnezeu. Poți spune azi că nu vrei o căsnicie sau copii, dar viața te poate surprinde. Te îndrăgostești, faci exact ce nu ți-ai propus și ajungi să iubești ceea ce n-ai plănuit. Totul ține de destin și de momentul potrivit.”
„Nu m-am simțit niciodată singur”
Deși a ales o viață fără o parteneră, Gabriel Dorobanțu afirmă că nu s-a simțit niciodată singur. Artistul spune că a învățat să-și umple timpul și sufletul cu activități care îi aduc bucurie și sens.
„Nu, nu mi-a fost frică de singurătate. Nu m-am simțit niciodată singur. Am știut să-mi organizez viața, timpul și gândurile. Am avut mereu cărți care mi-au ținut companie, plimbări care mi-au deschis ochii asupra lumii și oameni frumoși care au venit și au plecat din viața mea. Nu am avut nevoie de prezența permanentă a cuiva pentru a mă simți complet”, a mărturisit interpretul.
Artistul spune că, de-a lungul timpului, a avut parte de mici dezamăgiri sau neînțelegeri, dar nu le-a lăsat să-l marcheze. „Au fost supărări, ca în viața oricui, dar am preferat să privesc lucrurile cu înțelepciune. Poate am greșit uneori în alegerea prietenilor sau în felul meu de a reacționa, dar am învățat ceva din fiecare experiență. Nu m-a rănit nimeni profund. Cred că maturitatea vine atunci când nu mai cauți vinovați, ci cauți echilibrul.”
O viață dedicată artei și echilibrului
De-a lungul carierei sale impresionante, Gabriel Dorobanțu a demonstrat că este un artist complet, dar și un om care prețuiește liniștea sufletească mai presus de tot. În locul iubirilor pasagere, el a ales iubirea pentru artă, pentru public și pentru frumos. Muzica, spune el, a fost mereu compania lui cea mai loială.
„Eu nu am fost niciodată cu adevărat singur. Muzica mi-a fost parteneră, scena mi-a fost casă, iar oamenii care m-au ascultat mi-au fost familie. Am primit dragoste sinceră de la public și cred că asta m-a făcut un om fericit.”
Artistul consideră că societatea pune prea multă presiune pe ideea de cuplu și prea puțină pe echilibrul interior. „Nu toți trebuie să avem același drum. Unii găsesc fericirea în doi, alții în liniștea propriei case. Eu am ales liniștea și nu regret. Important e să trăiești frumos, să fii împăcat cu tine și cu Dumnezeu.”
„Fericirea nu se caută, se construiește”
Pentru Gabriel Dorobanțu, fericirea nu este o destinație, ci o stare pe care o construiești pas cu pas, din lucruri mici și sincere. „Fericirea înseamnă să fii liber, să poți alege, să nu trăiești în frică sau compromis. Eu sunt recunoscător pentru tot ce am trăit. Am iubit, am fost iubit, dar cel mai important — am rămas eu însumi.”
Astfel, artistul transmite o lecție de viață plină de înțelepciune: singurătatea nu este o pedeapsă, ci uneori o binecuvântare. Gabriel Dorobanțu trăiește în prezent o viață senină, înconjurat de oameni frumoși, de muzică și de liniște — și, după cum mărturisește el însuși, „mi-e foarte bine așa cum sunt”.
