Noua lege a salarizării din sectorul public a ajuns într-un moment delicat, după ce varianta transmisă la Bruxelles a ridicat mai multe semne de întrebare din partea Comisiei Europene. Principala problemă vizează costurile tot mai mari pe care noul sistem le-ar putea genera pentru bugetul României.
Ilie Bolojan a explicat că anvelopa financiară a proiectului a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei, pe măsură ce au fost purtate negocieri cu sindicatele și cu diferite categorii de angajați din sistemul public.
Această diferență trebuie însă acoperită din buget, iar aici apare una dintre cele mai dificile probleme pentru Guvern: orice creștere semnificativă a cheltuielilor salariale trebuie compensată prin economii făcute în alte zone.
Anvelopa salarială a urcat la peste 12 miliarde de lei
Ilie Bolojan a explicat că proiectul a trecut prin mai multe etape de negociere, iar costurile au crescut treptat pe măsură ce au fost introduse noi revendicări.
„Așa cum știți, domnul Pîslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole. Pe baza acestui proiect a avut discuții cu sindicatele și am constatat că în propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele. Ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la o anumită valoare, să spunem, peste 12 miliarde ca anvelopă, deși inițial se pornise de la 8 miliarde”, a declarat Ilie Bolojan.
Varianta a fost trimisă ulterior experților Comisiei Europene pentru a fi analizată din perspectiva sustenabilității și a respectării obligațiilor asumate de România.
Bolojan a precizat că proiectul nu a fost respins de Bruxelles, însă au fost formulate observații și cereri de clarificare.
„Comisia Europeană nu a respins propunerea, dar au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și clarificări care sunt de bun-simț. Ei nu ne forțează, noi suntem constrânși”, a spus acesta.
De unde vor veni banii pentru creșterile salariale
Una dintre întrebările esențiale privește sursa de finanțare a diferenței dintre varianta inițială și cea actuală.
Dacă anvelopa salarială ajunge de la aproximativ 8 miliarde la peste 12 miliarde de lei, Guvernul trebuie să arate de unde vor proveni banii suplimentari.
Ilie Bolojan a subliniat că majorarea cheltuielilor într-un domeniu presupune aproape inevitabil reduceri în altă parte.
„E o problemă legată de faptul că, în condițiile în care crești anvelopa, trebuie să găsești diferența de bani pe care să o tai din altă parte. La final, trebuie să te încadrezi în ceea ce poate economia românească”, a explicat acesta.
Premierul interimar a atras atenția și asupra dificultății de a obține susținere politică pentru reducerile de cheltuieli.
„Cu cât încerci să duci lucrurile spre plus, cu atât trebuie să faci reduceri de cheltuieli. La creșteri se înghesuie toată lumea să facă propuneri, la reduceri nu e nimeni”, a afirmat Bolojan.
Bolojan avertizează asupra presiunii puse pe mediul privat
Ilie Bolojan a insistat și asupra faptului că orice creștere a costurilor din sectorul public trebuie raportată la capacitatea economiei de a produce veniturile necesare.
În opinia sa, cheltuielile publice nu pot fi majorate permanent fără a ține cont de presiunea exercitată asupra mediului privat.
„Această propunere trebuie făcută astfel încât să fie suportată de economia românească, să corecteze inechitățile adunate, pentru că, pe lângă că nu ne luăm banii din PNRR, trebuie să ne gândim și la oamenii din privat care, prin munca lor din fiecare zi, trebuie să genereze acești bani”, a declarat acesta.
Bolojan a adăugat că o creștere excesivă a cheltuielilor salariale din sectorul public ar putea pune o povară suplimentară asupra economiei.
„Dacă în sectorul public cheltuielile sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină suplimentară pe spatele acestor oameni. A vorbi doar de creșteri în sectorul public fără să ai în vedere că acești bani sunt produși de oamenii din privat este un fel de inconștiență de gestionare a bugetului”, a mai spus acesta.
Negocierile de la Cotroceni s-au încheiat fără o variantă finală
Discuțiile purtate miercuri seară la Palatul Cotroceni nu au dus la prezentarea unei forme definitive a noii legi a salarizării.
Ministerele implicate nu au ajuns încă la o formulă comună, iar negocierile urmează să continue.
Una dintre temele sensibile este legată de banii care ar trebui alocați Educației, în timp ce varianta cu o anvelopă de peste 12 miliarde de lei trebuie revizuită astfel încât costurile să fie reduse.
Misiunea este dificilă deoarece noua lege trebuie, în același timp, să corecteze inechitățile existente între diferite categorii de bugetari și să se încadreze în limitele financiare pe care România și le poate permite.
Două scenarii pentru noua lege a salarizării
În acest moment sunt luate în calcul două variante.
Prima presupune ajungerea la un consens și adoptarea unei formule considerate sustenabile atât din punct de vedere politic, cât și financiar.
A doua variantă ar însemna ratarea obligațiilor asumate în relația cu Comisia Europeană, cu riscul pierderii unor fonduri și al afectării credibilității României.
„Se ajunge la un consens și la o formulă de susținere, pe care eu și colegii din PNL o susținem pentru că este un proiect bun pentru România, sau pierdem fonduri europene, e o chestiune de minus de credibilitate și este un risc suplimentar pentru că vin ani electorali, în condițiile în care nu ai predictibilitate pentru viitor”, a explicat Ilie Bolojan.
Acesta consideră că o nouă lege a salarizării ar putea aduce mai multă predictibilitate în sistem.
„De-aia e bună legea, că dă o predictibilitate”, a spus Bolojan.
Termen-limită: 31 august
Guvernul se află sub presiunea unui calendar foarte strâns.
Noua lege a salarizării trebuie adoptată până la 31 august pentru îndeplinirea unui jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență.
De respectarea acestuia sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro.
Autoritățile trebuie astfel să găsească rapid o variantă care să corecteze dezechilibrele salariale, să poată fi acceptată de partenerii sociali, să fie sustenabilă pentru buget și să răspundă observațiilor venite de la Bruxelles.
Sindicatele au criticat deja modul în care a fost pregătită noua formulă și au cerut consultări mai ample.
În același timp, au apărut avertismente că eventuale diferențe considerate discriminatorii pentru angajații din Educație sau Sănătate ar putea provoca proteste și chiar discuții despre declanșarea unei greve generale.
Negocierile continuă astfel contra cronometru, iar miza este dublă: modul în care vor fi plătiți angajații statului și capacitatea României de a demonstra că poate susține financiar reforma fără să își încalce angajamentele asumate prin PNRR.
