Vicepremierul interimar Cătălin Predoiu a transmis joi un mesaj amplu în care atrage atenția că România riscă să piardă una dintre cele mai importante oportunități strategice ale ultimelor decenii, pe fondul lipsei unui guvern cu mandat deplin. Potrivit acestuia, instabilitatea politică afectează capacitatea țării de a se poziționa ca actor relevant pe noile rute comerciale, energetice și logistice care vor lega Asia, Orientul Mijlociu și Europa.
Cătălin Predoiu susține că România se află într-un moment decisiv, într-un context internațional în care marile puteri și statele europene își redesenează traseele de conectivitate. În opinia sa, absența unui guvern stabil, cu legitimitate politică deplină, slăbește poziția României la masa negocierilor și reduce șansele de a atrage investiții majore.
„România riscă să piardă trenul noii hărţi economice a Europei. Ca urmare a lipsei unui guvern cu mandat deplin, România pierde şansa de a deveni un jucător esenţial pe ruta marilor coridoare de conectivitate”, a scris Cătălin Predoiu, joi, pe Facebook.
Vicepremierul interimar, care ocupă și funcția de ministru de Interne, consideră că poziția geografică a României reprezintă un avantaj rar la nivel european. Țara noastră se află la intersecția dintre Marea Neagră, Europa Centrală, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Asia Centrală, ceea ce i-ar putea permite să devină unul dintre principalele noduri de conectivitate ale continentului.
Predoiu avertizează însă că acest potențial poate fi ratat dacă România nu acționează rapid și coerent. În opinia sa, fără un Executiv puternic, țara riscă să nu poată negocia, promova și implementa proiectele strategice aflate acum în discuție la Bruxelles, Washington și în alte centre de decizie internațională.
„România riscă astfel, dacă nu poate fi ocolită, să rămână doar o ţară de tranzit periferică”, a subliniat Cătălin Predoiu.
Unul dintre proiectele invocate de vicepremierul interimar este așa-numitul Middle Corridor, cunoscut și ca „Coridorul de Mijloc”. Acesta reprezintă o alternativă la rutele comerciale care traversează Rusia și are rolul de a conecta Europa de Asia prin China, Asia Centrală, Marea Caspică, Caucaz și Marea Neagră.
În această arhitectură, România ar putea avea un rol central prin Portul Constanța. Potrivit lui Predoiu, Constanța ar putea deveni principalul punct de intrare în Uniunea Europeană pentru mărfurile venite din Asia Centrală prin Azerbaidjan, Georgia și Marea Neagră, dar și un punct important de ieșire pentru exporturile europene către aceste regiuni.
De asemenea, vicepremierul interimar susține că o mai bună interconectare între România și Bulgaria ar putea transforma țara noastră într-un actor-cheie pe ramura sudică a acestui coridor, care continuă din Georgia prin Turcia și Bulgaria.
În prezent, atrage atenția Predoiu, din cauza infrastructurii insuficiente și a conexiunilor logistice limitate, o parte importantă a fluxurilor de transport ajunge să fie direcționată din Bulgaria spre Ungaria prin Serbia, deși Serbia nu este stat membru al Uniunii Europene. Chiar dacă această rută este mai lungă, ea poate deveni mai rapidă în anumite condiții logistice, ceea ce reprezintă un dezavantaj pentru România.
Cătălin Predoiu a vorbit și despre proiectele energetice care ar putea transforma România într-un punct de acces pentru energia verde produsă în zona caspică. Un exemplu menționat este cablul energetic submarin Georgia-România, proiect la care ar urma să se conecteze Azerbaidjanul și state din Asia Centrală, cu scopul de a furniza energie verde către Europa.
Un alt coridor strategic invocat de Predoiu este TRIPP, Trump Route for International Peace and Prosperity. Acesta leagă Azerbaidjanul de Armenia și de exclava azeră Nahicevan, fiind dezvoltat în urma acordului de pace semnat la Casa Albă, la 8 august 2025. Potrivit lui Predoiu, înțelegerea a fost facilitată de președintele american Donald Trump, care a mediat negocierile dintre Azerbaidjan și Armenia și a susținut includerea unor componente economice și de conectivitate.
Vicepremierul interimar susține că, în legătură cu aceste coridoare, se observă o implicare tot mai puternică a Statelor Unite în Georgia. El a menționat investițiile americane în portul georgian Poti, dar și discuțiile privind dezvoltarea portului de mare adâncime de la Anaklia. În acest context, Predoiu afirmă că Portul Constanța este corespondentul natural al porturilor georgiene de pe malul vestic al Mării Negre.
Cătălin Predoiu a făcut referire și la New Development Road, coridorul care ar urma să lege Golful Persic de Europa prin Irak și Turcia. Acest proiect, aflat în construcție, capătă o importanță strategică tot mai mare în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor asociate Strâmtorii Hormuz.
Un alt proiect major menționat de vicepremier este IMEC, India – Middle East – Europe Economic Corridor. Acesta este susținut de Statele Unite și are rolul de a conecta India de Europa prin Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iordania și Israel. Scopul acestui coridor este reducerea dependenței de rutele maritime tradiționale care trec prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb și Canalul Suez.
Predoiu subliniază că, în contextul aprofundării parteneriatului strategic și economic dintre Uniunea Europeană și India, IMEC este considerat de multe state occidentale drept unul dintre cele mai importante proiecte geoeconomice ale următoarelor decenii.
Vicepremierul interimar a vorbit și despre Coridorul Vertical, un proiect susținut de Uniunea Europeană și Statele Unite, care leagă Marea Mediterană, prin Grecia, de Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova.
Dincolo de diferențele dintre aceste inițiative, Cătălin Predoiu spune că toate au un element comun: converg în zona Mării Negre. Acesta este motivul pentru care România ar trebui să joace un rol strategic, având în vedere poziția sa geografică, Portul Constanța, Canalul Dunăre-Marea Neagră, accesul la Dunăre și conectarea directă la piața unică europeană.
Potrivit lui Predoiu, această combinație de avantaje geografice, economice și politice este rară la nivel continental și ar putea transforma România într-un hub major între Europa, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu.
Pentru ca această oportunitate să fie valorificată, este însă nevoie de decizie politică, investiții accelerate și o prezență activă în negocierile internaționale, susține vicepremierul interimar.
Cătălin Predoiu atrage atenția că alte state europene se mișcă deja pentru a-și consolida pozițiile. El a dat exemplul Italiei și Franței, care și-au desemnat emisari speciali pentru IMEC, semn că marile capitale europene tratează aceste proiecte ca pe priorități strategice.
În opinia sa, România nu pierde doar timp în așteptarea formării unui nou guvern, ci riscă să piardă poziționarea într-o generație de proiecte care vor defini circulația mărfurilor, energiei și capitalului între Asia, Orientul Mijlociu și Europa pentru multe decenii.
„Middle Corridor, TRIPP, New Development Road, IMEC şi Coridorul Vertical reprezintă oportunităţi istorice de transformare a României într-un nod strategic continental”, a transmis Cătălin Predoiu.
Acesta avertizează că fiecare zi de incertitudine politică reduce capacitatea României de a influența deciziile internaționale, de a atrage investiții și de a-și consolida rolul geoeconomic în regiunea Mării Negre.
„În geopolitică, oportunităţile nu rămân disponibile la infinit: dacă România întârzie, alte noduri logistice din regiune vor absorbi fluxurile comerciale”, a mai spus Predoiu.
Mesajul său vine la scurt timp după ce Cătălin Predoiu și-a dat demisia din funcția de prim-vicepreședinte al PNL, potrivit unor surse politice citate de MEDIAFAX. El nu a părăsit însă Partidul Național Liberal și își păstrează calitatea de membru al formațiunii.
Potrivit acelorași surse, Predoiu este luat în calcul pentru a face parte din viitorul Guvern Veștea sau chiar pentru a prelua funcția de președinte al Senatului, în cazul în care demersurile PSD și ale liberalilor care susțin schimbarea actualei conduceri vor avea succes, iar Mircea Abrudean ar urma să fie înlocuit.
În prezent, Cătălin Predoiu este vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan. În ultimele săptămâni, acesta s-a pronunțat în favoarea refacerii coaliției cu PSD, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură votată de PSD și AUR.
