Sporul de stres în 2025 – cine îl primește, cât valorează și cât costă statul român aceste beneficii
Unul dintre cele mai discutate și controversate beneficii acordate angajaților din sectorul public este așa-numitul „spor de stres”, denumit oficial spor de suprasolicitare neuropsihică. Acest supliment salarial poate varia între 10% și 25% din salariul de bază, în funcție de domeniul de activitate și de nivelul de responsabilitate.
Categoriile care beneficiază de sporul de stres
Ministerul Muncii a confirmat că patru mari categorii ocupaționale primesc acest avantaj salarial, conform Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:
- Învățământ – personalul didactic beneficiază de un spor fix de 10% din salariul de bază.
- Sănătate și asistență socială – aici, sporul poate urca până la 15%, fiind justificat de volumul mare de muncă și de presiunea generată de situații de risc.
- Structurile de apărare, ordine publică și securitate națională – angajații pot primi un spor de până la 15%, pentru activitățile cu un nivel ridicat de solicitare psihică și responsabilitate.
- Justiție – magistrații și personalul din sistemul judiciar, inclusiv Curtea Constituțională, sunt cei mai avantajați: sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică poate ajunge până la 25% din salariul de bază.
Astfel, contrar percepției publice, cei mai bine remunerați prin acest tip de spor nu sunt polițiștii sau militarii, ci judecătorii și magistrații.
Cât costă statul aceste sporuri
Potrivit Ministerului Finanțelor, doar în anul 2024 statul român a plătit sporuri în valoare totală de peste 12,4 miliarde de lei, adică aproximativ 2,4 miliarde de euro.
- Din această sumă, 7,86 miliarde lei au reprezentat sporuri legate de condițiile de muncă (inclusiv sporul de stres).
- Alte 4,55 miliarde lei au fost cheltuite pentru diverse alte tipuri de sporuri, de la confidențialitate și complexitatea muncii, până la sporuri de ecran sau de doctorat.
Banii au fost împărțiți celor circa 1,3 milioane de bugetari, dar nu toți au beneficiat de aceleași procente și tipuri de suplimente salariale.
Alte sporuri și discuții privind reducerea lor
Pe lângă sporul de stres, legislația prevede și alte forme de recompensă, precum:
- sporul de vechime,
- sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare,
- sporul pentru lucrul cu calculatorul (sporul de ecran),
- sporul de doctorat.
Conform unor surse citate de HotNews, guvernul analizează în prezent posibilitatea reducerii anumitor sporuri, în special cele considerate „excesive” sau „nejustificate” – de exemplu, cele pentru prelungirea termenelor la proiectele cu fonduri europene, pentru complexitatea muncii sau pentru confidențialitate.
O temă sensibilă pentru veniturile bugetarilor
Discuția despre nivelul sporurilor rămâne una dintre cele mai delicate teme privind salarizarea în sectorul public. Pentru mulți angajați, aceste suplimente nu sunt doar bonusuri ocazionale, ci reprezintă o parte consistentă din venituri. O eventuală reducere a lor ar însemna scăderi directe ale salariului lunar, ceea ce ar putea genera nemulțumiri și proteste.
În 2025, sporul de stres rămâne unul dintre cele mai consistente beneficii pentru angajații din sistemul public, mai ales pentru cei din justiție. Totuși, subiectul se află din nou în atenția autorităților, iar viitorul acestor bonusuri depinde de deciziile guvernamentale privind reforma salarizării și echilibrul bugetar.
