Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că posibilitățile de majorare a salariilor din sectorul public sunt limitate, iar o parte dintre solicitările sindicatelor nu pot fi susținute din buget în forma actuală.
Potrivit acestuia, noua lege a salarizării trebuie construită în funcție de resursele reale ale statului, de evoluția economiei și de angajamentele asumate de România pentru reducerea deficitului.
Bolojan spune că fondul total de salarii ar putea crește anul viitor, însă spațiul disponibil este restrâns și nu permite majorări peste nivelul pe care economia îl poate susține.
Bolojan: Cererile sindicatelor trebuie raportate la posibilitățile bugetului
Ilie Bolojan a explicat că discuțiile privind noua lege a salarizării trebuie să pornească de la constrângerile financiare existente.
Premierul interimar susține că o parte dintre solicitările sindicatelor presupun cheltuieli pe care statul nu le poate acoperi în actualele condiții.
„Trebuie să discutăm și despre constrângerile existente. În spațiul public au fost promisiuni și au fost solicitări ale sindicatelor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite din punct de vedere bugetar”, a transmis acesta.
În opinia sa, adoptarea unei legi care ar impune creșteri salariale peste posibilitățile financiare ale țării ar putea genera noi dezechilibre bugetare.
Riscul unor majorări prea mari
Bolojan avertizează că aprobarea unor creșteri salariale fără acoperire financiară ar putea obliga viitoarele guverne să adopte ulterior măsuri de corecție.
Un astfel de scenariu ar putea afecta inclusiv ratingul de țară, costurile de finanțare și nivelul dobânzilor.
În final, efectele nu s-ar limita la angajații din sectorul public, ci s-ar putea resimți în întreaga economie.
Cât reprezintă salariile bugetarilor din PIB
Premierul interimar a invocat și ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public în produsul intern brut.
Potrivit datelor prezentate de acesta, în prezent cheltuielile salariale reprezintă aproximativ 8,1% din PIB, în timp ce în 2024 ar fi ajuns la aproximativ 9,4%.
România și-a asumat ca până în 2030 această pondere să coboare spre 7,9% din PIB.
Bolojan consideră că statul nu poate continua să majoreze cheltuielile cu salariile fără să țină cont de ritmul în care crește economia.
Câți bani ar putea fi disponibili anul viitor
Ilie Bolojan a prezentat și o estimare privind marja posibilă pentru creșterea fondului de salarii.
Dacă ponderea cheltuielilor salariale s-ar situa între 7,9% și 8,1% din PIB, suma suplimentară disponibilă ar putea ajunge, în scenariul superior, la aproximativ 11-12 miliarde de lei.
Într-o variantă mai prudentă, calculată la 7,9% din PIB, fondul suplimentar ar fi de aproximativ opt miliarde de lei.
Astfel, fondul total de salarii ar putea crește de la aproximativ 166 de miliarde de lei la aproximativ 174 de miliarde de lei anul viitor.
Majorările trebuie corelate cu evoluția economiei
Bolojan a explicat că ritmul de creștere a salariilor nu poate depăși semnificativ ritmul de creștere al economiei.
Potrivit estimărilor prezentate de acesta, PIB-ul nominal ar putea avansa anul viitor cu aproximativ 6,7%-7%.
În aceste condiții, majorările salariale trebuie să rămână într-un interval compatibil cu această evoluție.
În caz contrar, diferența ar trebui acoperită prin împrumuturi suplimentare, taxe mai mari sau reduceri de cheltuieli în alte domenii.
Deficitul bugetar limitează spațiul pentru creșteri
O altă constrângere importantă este deficitul bugetar.
România și-a asumat reducerea acestuia la aproximativ 5,3% din PIB anul viitor, de la aproximativ 6,2%.
Această țintă reduce suplimentar posibilitatea Guvernului de a majora cheltuielile.
Bolojan avertizează că, dacă deficitul nu este ținut sub control, o parte tot mai mare din veniturile statului va fi consumată de plata dobânzilor.
Într-un asemenea scenariu, vor rămâne mai puțini bani pentru investiții, infrastructură și servicii publice.
PNRR și apărarea pun presiune suplimentară pe buget
Premierul interimar a atras atenția și asupra faptului că peste opt miliarde de euro disponibile în prezent prin PNRR nu se vor mai regăsi în aceeași formă în bugetul anului viitor.
Statul va trebui fie să reducă investițiile, fie să compenseze diferența din surse naționale.
În același timp, cheltuielile pentru apărare nu pot fi diminuate, având în vedere angajamentele asumate de România.
Programul SAFE și celelalte obligații din domeniul securității presupun alocări importante și reduc suplimentar spațiul pentru alte cheltuieli.
Bolojan vorbește despre „creșteri rezonabile”
Ilie Bolojan spune că viitorul Guvern va trebui să găsească un echilibru între investiții, reducerea deficitului, apărare, dobânzi, pensii și salarii.
„Guvernul care va veni în toamnă va trebui să pregătească un buget care să mențină investițiile, să reducă deficitul și să asigure creșteri rezonabile ale pensiilor și salariilor. Nu va fi o misiune ușoară”, a explicat acesta.
Mesajul său arată că majorările nu sunt excluse, însă acestea vor trebui să fie limitate și atent calculate.
Ce urmează pentru noua lege a salarizării
Noua lege a salarizării rămâne una dintre temele importante pentru angajații din sectorul public.
Sindicatele cer corectarea diferențelor dintre diferite categorii de bugetari și majorări de venituri, în timp ce Guvernul insistă că orice schimbare trebuie să aibă acoperire financiară.
Bolojan susține că Parlamentul nu ar trebui să adopte prevederi care creează obligații bugetare fără resursele necesare.
Potrivit premierului interimar, parlamentarii PNL au mandat să susțină proiectul, dacă va exista un acord politic în jurul formei finale.
Negocierile se anunță astfel dificile, într-un context în care revendicările sindicatelor trebuie împăcate cu obiectivul de reducere a deficitului și cu limitele bugetare ale statului.
