Cât de pregătită este România pentru un blackout total. Avertismentul unui economist și ce s-ar întâmpla în cazul unei pene de curent naționale
Pentru mulți români, ideea unui blackout total pare de domeniul filmelor apocaliptice. Totuși, în actualul context marcat de tensiuni geopolitice, atacuri cibernetice și schimbări climatice extreme, întrebarea devine tot mai legitimă: ar putea România face față unei pene de curent de proporții?
România, între vulnerabilități și capacitate de reacție
Adrian Negrescu, economist financiar, oferă o perspectivă realistă, dar cu nuanțe optimiste. Potrivit acestuia, România nu se află în pragul unei crize energetice majore, iar infrastructura actuală permite un nivel decent de reacție în caz de urgență.
„Există un grad de pregătire al rețelei electrice. Marile companii, în special cele care gestionează baze de date, au sisteme de backup, soluții pentru salvarea informațiilor și continuitatea serviciilor”, explică specialistul.
România beneficiază de un mix energetic diversificat: hidrocentrale, centrale pe cărbune, gaze naturale, energie nucleară și, în mod crescând, surse regenerabile. Acest echilibru intern oferă un avantaj considerabil față de alte state europene și permite o recalibrare rapidă a sistemului energetic în caz de urgență.
„Sistemul poate fi ajustat pentru a menține funcționarea serviciilor esențiale – spitale, transport public, comunicații – chiar și într-un scenariu extrem”, adaugă Negrescu.
Cine ar fi afectat primul într-un blackout extins
Un eventual blackout prelungit, de peste 48-72 de ore, ar crea dificultăți majore. Potrivit scenariilor de urgență prevăzute de autorități, industria ar fi prima deconectată de la rețea, pentru a direcționa energia către populație și serviciile vitale.
„În cel mai rău caz, industria ar fi oprită de la consumul de energie, pentru a prioritiza alimentarea serviciilor publice și a gospodăriilor”, avertizează economistul.
Această strategie de prioritizare este deja integrată în protocoalele de intervenție energetică ale statului, care prevăd alimentarea în funcție de importanța obiectivului pentru viața socială și economică a țării.
Riscurile reale: infrastructura învechită și lipsa simulărilor
Cu toate acestea, sistemul energetic național nu este lipsit de puncte slabe. Infrastructura de distribuție, în special în zonele rurale, este în mare parte învechită. În plus, multe instituții publice nu au făcut exerciții recente de intervenție în cazul unei pene majore de curent.
Într-o lume tot mai digitalizată, o pană de curent poate paraliza rapid sisteme întregi: de la aplicațiile de transport urban, până la terminalele POS din magazine și plata facturilor online.
Concluzia specialiștilor: Nu suntem în pragul unui dezastru, dar vigilența este esențială
În ciuda acestor vulnerabilități, România nu se află într-un pericol iminent, susține Adrian Negrescu. El subliniază că autoritățile și companiile din domeniul energiei sunt conștiente de riscuri și au deja puse în aplicare strategii de intervenție rapidă.
„Pentru moment, nu există motive reale de panică. Totuși, un blackout de câteva zile ar aduce provocări logistice și economice majore. De aceea, investițiile în modernizarea rețelei și în exercițiile de pregătire trebuie să continue”, concluzionează economistul.
