Cafeaua rămâne una dintre cele mai populare băuturi la nivel mondial — pentru mulți e ritual, confort şi sursă rapidă de energie. Însă, după cum explică dr. Vlad Ciurea, plăcerea trebuie echilibrată cu măsura: modul în care bei cafeaua — și mai ales dacă o consumi pe stomacul gol — poate influenţa semnificativ modul în care corpul şi creierul tău răspund pe termen scurt şi lung.
Cafeaua: efecte bune… dar şi riscuri dacă o bei pe stomacul gol
Cofeina are efecte recunoscute: sporeşte vigilenţa, atenţia şi viteza de reacţie, blochează acţiunea adenozinei (neurotransmiţător implicat în somnolenţă) şi activează căi cerebrale care „trezesc” creierul. În doze moderate, aceste efecte sunt benefice — te ajută să te mobilizezi dimineaţa şi îţi îmbunătăţesc concentrarea temporar.
Totuşi, dacă bei cafea înainte de a mânca, aceste impulsuri se suprapun cu un organism încă în repaus metabolic, iar consecinţele pot fi nedorite: iritabilitate, palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale, anxietate sau tulburări ale somnului. Dr. Ciurea avertizează că, pe termen lung, repetarea acestor episoade de suprastimulare poate afecta negativ sistemul nervos și sănătatea cardiovasculară — mai ales la persoanele vulnerabile.
Ce spune dr. Vlad Ciurea
- Cafeaua are roluri pozitive: „desface anumite căi, desface sinapse” — adică stimulează conexiunile cerebrale.
- Dar nu e recomandată ca primul gest din dimineaţă: ideal este să o bei după micul dejun, când organismul a pornit deja procesele metabolice.
- Preferinţe practice: recomandă cafea slabă (de exemplu, cappuccino) şi maxim două ceşti pe zi.
- Consumul exagerat duce la suprasolicitarea sistemului nervos — apare tahicardia, hipertensiunea şi, în final, e semnalul să te opreşti.
De ce contează micul dejun înainte de cafea
- Echilibrul glicemic: mâncarea asigură zaharuri şi nutrienţi care atenuează impactul cofeinei; pe stomacul gol, efectul stimulent e „dur”, mai brusc.
- Aciditate şi disconfort gastric: cafeaua pe stomacul gol poate creşte aciditatea, provocând arsuri sau senzaţie de gol stomacal.
- Răspunsul hormonal: cofeina determină eliberarea adrenalinei; fără hrană, acest răspuns hormonal poate fi exagerat, ducând la palpitaţii sau anxietate.
Efecte pe care trebuie să le urmăriţi
- Pe termen scurt: palpitaţii, ameţeală, insomnie, anxietate, greaţă, disconfort gastric.
- Pe termen lung (sau la consum excesiv): episoade repetate de hipertensiune arterială, tulburări de somn cronice, stare de epuizare după „cădere” (crash) atunci când efectul cofeinei se estompează. Dr. Ciurea subliniază că suprasolicitarea repetată a sistemului nervos nu este sănătoasă.
Recomandări practice (bazate pe indicațiile medicului)
- Bea prima cafea după micul dejun — nu imediat după ce te trezeşti.
- Alege o cafea mai slabă (cappuccino sau cafea filtrată uşoară), nu espresso „tare”.
- Limitați-vă la două cafele pe zi — mai mult nu este necesar pentru majoritatea oamenilor.
- Evitați consumul de cafea în combinație imediată cu țigara sau alte stimulente care cresc riscul cardiovascular.
- Dacă simțiți palpitații, anxietate sau creșteri ale tensiunii, reduceți imediat consumul și consultați medicul.
Cafeaua poate fi un aliat al zilelor productive, dar nu e neutră din punct de vedere fiziologic. Moderaţia şi contextul consumului contează: pentru a proteja creierul şi inima, cel mai înţelept e să nu o bei pe stomacul gol și să nu depășești două porţii pe zi. Respectând aceste reguli simple, vă păstraţi beneficiile cafelei — fără a forţa inutil sistemul nervos sau inima.
