Șeful Armatei Române, Vlad Gheorghiță, a transmis un mesaj ferm privind securitatea națională, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de generalul american Alexus Grynkewich. Discuțiile au vizat situația de securitate de pe flancul estic al NATO și provocările tot mai complexe cu care se confruntă regiunea.
În acest context tensionat, Vlad Gheorghiță a subliniat că România trebuie să își consolideze capacitatea de reacție nu doar la nivel militar, ci și la nivelul societății. „Populația României trebuie să fie pregătită să susțină un efort de război”, a declarat șeful Armatei, atrăgând atenția asupra necesității unei pregătiri extinse pentru scenarii de criză.
Pregătirea populației și schimbările legislative
Întrebat dacă România a adoptat măsuri similare celor implementate de Polonia sau Finlanda pentru pregătirea populației în eventualitatea unui conflict, generalul Gheorghiță a explicat că în acest an au intrat în vigoare modificări importante în legislația privind pregătirea populației pentru apărare.
„Începând din acest an, avem o modificare în legea pregătirii populației pentru război. Tot din acest an ne propunem să aducem tineri în cadrul Ministerul Apărării Naționale, pe bază de voluntariat, pentru a fi instruiți”, a precizat el.
Potrivit șefului Armatei, aceste programe vor continua în funcție de alocările bugetare, iar capacitatea de instruire va crește treptat. În 2026, Armata Română își propune să pregătească aproximativ 1.000 de militari, urmând ca în anii următori să existe două sau trei serii de pregătire anual. Capacitatea totală ar putea ajunge între 2.000 și 10.000 de persoane instruite pe an.
Populație pregătită pentru toate tipurile de crize
Vlad Gheorghiță a subliniat că ideea de pregătire nu se limitează strict la un conflict armat. În viziunea sa, societatea românească trebuie să fie capabilă să facă față unui spectru larg de situații de urgență.
„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diverse crize – incendii, cutremure și alte situații de urgență. Dar trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război”, a explicat acesta.
În acest sens, Armata Română dezvoltă programe comune cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, astfel încât pregătirea civililor să fie una coerentă și adaptată realităților actuale.
Securitatea proiectului Neptun Deep și infrastructura critică
În cadrul conferinței, șeful Armatei a abordat și subiectul sensibil al securității proiectului Neptun Deep, desfășurat în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră. Vlad Gheorghiță a revenit asupra declarațiilor anterioare legate de aplicabilitatea Articolului 5 din Tratatul NATO, nuanțând poziția exprimată anterior.
„Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat pentru apărarea zonei economice exclusive. Asta nu înseamnă însă că nu ne apărăm zonele. Vom avea aliați, dacă va fi cazul”, a explicat generalul.
El a subliniat că platformele de extracție din cadrul Neptun Deep sunt considerate teritoriu național și fac parte din infrastructura critică a statului român. Aceasta include nu doar platformele în sine, ci și cablurile submarine și alte elemente strategice.
„Este datoria statului român să își apere infrastructura. Trebuie să investim în Forțele Navale Române. Protejarea infrastructurii critice este o misiune a Ministerului Afacerilor Interne, iar MApN va acorda sprijinul necesar”, a concluzionat Vlad Gheorghiță.
Declarațiile șefului Armatei vin într-un context geopolitic complicat și transmit un mesaj clar: securitatea României nu mai este doar o problemă militară, ci una care implică întreaga societate, de la instituții până la cetățeni.
