Fost judecător CCR avertizează că Guvernul interimar și-ar fi depășit atribuțiile. Ilie Bolojan și unii miniștri ar putea răspunde penal
România este condusă în prezent de un Guvern demis, ale cărui atribuții sunt limitate la administrarea treburilor curente. Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu susține însă că Executivul condus interimar de Ilie Bolojan ar fi depășit aceste limite prin pregătirea și promovarea unor măsuri cu impact major.
În opinia sa, adoptarea unor decizii importante, inclusiv inițierea unei noi legi a salarizării, ar putea avea consecințe mai grave decât anularea actelor emise. Fostul judecător afirmă că premierul și miniștrii interimari ar putea ajunge să răspundă penal, dacă procurorii vor considera că au fost încălcate atribuțiile stabilite de Constituție și de lege.
Invitat la Antena 3 CNN, Petre Lăzăroiu a vorbit despre posibila existență a unor infracțiuni precum uzurparea funcției și abuzul în serviciu. Acesta a susținut că actuala criză politică ar putea lua o turnură neașteptată, inclusiv prin punerea sub acuzare a unor membri ai Executivului.
Diferența dintre un spor permanent și o compensație
Discuția a pornit de la viitoarea lege a salarizării și de la diferența juridică dintre un spor inclus permanent în salariu și o compensație acordată doar în anumite condiții.
Potrivit fostului judecător constituțional, un spor salarial dobândește un caracter permanent după integrarea sa în venit, în timp ce o compensație depinde de existența unor factori sau împrejurări concrete și poate fi modificată ori retrasă atunci când acele condiții nu mai sunt îndeplinite.
„Una este sporul care intră în salariu, cu caracter de permanență. Asta este o compensație care depinde de factori, prin urmare se poate. Deci cei care au gândit-o, au gândit-o”, a explicat Petre Lăzăroiu.
El consideră însă că principala problemă nu este reprezentată doar de conținutul viitoarei reglementări, ci de competența unui Guvern demis de a iniția și promova o asemenea lege.
Ce atribuții are un Guvern după adoptarea unei moțiuni de cenzură
Constituția prevede că un Guvern demis continuă să îndeplinească numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până când membrii noului Cabinet depun jurământul.
În același timp, legislația referitoare la organizarea și funcționarea Guvernului stabilește că un Executiv demis nu poate emite ordonanțe și nici nu poate iniția proiecte de lege. Sunt prevăzute doar anumite excepții, precum proiectele privind bugetul de stat, ratificarea unor tratate internaționale sau responsabilitatea fiscal-bugetară.
În aceste condiții, trimiterea formală în Parlament a unei legi generale a salarizării de către Guvernul demis ar putea ridica o problemă serioasă privind competența legală a Executivului.
Există însă o diferență juridică între redactarea unui proiect, prezentarea lui publică sau organizarea unor consultări și inițierea oficială a procedurii legislative. Eventuala încălcare ar trebui stabilită în funcție de acțiunile concrete întreprinse de Guvern.
Petre Lăzăroiu invocă uzurparea funcției și abuzul în serviciu
Fostul judecător CCR susține că depășirea atribuțiilor unui Guvern interimar nu ar produce exclusiv consecințe administrative sau constituționale. În opinia sa, faptele ar putea fi analizate inclusiv din perspectiva răspunderii penale.
„Penaliștii spun foarte clar: luăm faptele și vedem unde ne încadrăm. Și sunt avocați care spun foarte clar: domnule, asta e o uzurpare de funcție. Eu spun că este și un abuz în serviciu. Faptul că totuși are competența să gestioneze treburile până când vine noul Guvern… Da, e uzurpare de funcție clară, nu mai discutăm”, a declarat Petre Lăzăroiu.
Afirmațiile îi aparțin fostului judecător constituțional, iar eventuala existență a unei infracțiuni poate fi stabilită numai în urma unei anchete și a unei hotărâri pronunțate de instanțele competente.
Fostul judecător cere intervenția procurorilor
Petre Lăzăroiu consideră că Ministerul Public ar trebui să verifice dacă deciziile luate de membrii Guvernului după demiterea Cabinetului au depășit limitele stabilite de Constituție.
Acesta susține că procurorii trebuie să analizeze atât natura măsurilor adoptate, cât și atribuțiile exacte ale persoanelor implicate.
„Cineva trebuie să lucreze, și acest cineva este Ministerul Public. Ministerul Public trebuie să ia tancul, cu armele, ca să spun așa, și să facă ceva, pentru că așa ceva nu se poate”, a afirmat fostul judecător.
Întrebat cine ar putea declanșa o astfel de investigație, Petre Lăzăroiu a răspuns că ar putea interveni „orice procuror care are sânge”. El a susținut inclusiv că posibilitatea ca premierul Ilie Bolojan și unii miniștri să fie reținuți sau arestați nu poate fi exclusă.
O asemenea măsură nu ar putea fi însă dispusă automat, ci numai în cadrul unei proceduri judiciare și dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege.
Premierul și miniștrii interimari, indicați drept posibili responsabili
Petre Lăzăroiu a identificat două categorii de oficiali care, potrivit interpretării sale, ar putea răspunde pentru eventualele decizii luate în afara atribuțiilor legale: premierul interimar și miniștrii care conduc temporar anumite ministere.
Fostul judecător a făcut o distincție între membrii Guvernului aflați în funcție în momentul adoptării moțiunii de cenzură și persoanele care preluaseră deja, cu titlu interimar, portofolii rămase vacante după plecarea miniștrilor PSD.
În cazul membrilor Cabinetului demis prin moțiune de cenzură, mandatul limitat continuă până la depunerea jurământului de către noul Guvern.
Situația ar fi diferită, în opinia lui Petre Lăzăroiu, pentru miniștrii care au preluat suplimentar conducerea unor ministere devenite vacante înainte de căderea Executivului. Pentru aceștia ar continua să se aplice limita constituțională de 45 de zile prevăzută pentru interimat.
„Perioada de interimat nu poate depăși 45 de zile. Constituția e clară, este un text expres”, a declarat fostul judecător CCR.
Întrebat dacă blocajul politic actual s-ar putea încheia prin punerea sub acuzare a premierului și a unor membri ai Guvernului, Petre Lăzăroiu a răspuns afirmativ. Declarațiile sale reprezintă însă o interpretare juridică, iar stabilirea unei eventuale răspunderi penale le revine exclusiv procurorilor și instanțelor de judecată.
