Raport OCDE: vârsta de pensionare ar putea ajunge la 67 de ani în România
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a publicat raportul „Pensions at a Glance 2025”, document care analizează evoluția sistemelor de pensii din statele membre și partenere. Potrivit estimărilor, majoritatea țărilor europene vor crește vârsta de pensionare până în anul 2060, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunilor tot mai mari asupra bugetelor publice.
România se numără printre statele în care pragul de pensionare ar urma să ajungă la 67 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Primele persoane vizate ar fi cele care au intrat pe piața muncii în anul 2024.
Conform analizei publicate de G4Media și preluate de Euronews, aproximativ două treimi dintre țările europene studiate vor majora vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi vor lua măsuri similare în cazul femeilor.
La nivelul Uniunii Europene, vârsta standard de pensionare pentru bărbați ar urma să crească, în medie, de la 64,7 ani la 66,7 ani. În cazul femeilor, pragul ar putea urca de la 64 la 66,4 ani. România s-ar situa peste media europeană, cu o vârstă de pensionare de 67 de ani pentru ambele sexe.
Când s-ar putea aplica noul prag
OCDE arată că schimbarea este proiectată pentru generația care a început să lucreze în 2024. Astfel, tinerii care au intrat atunci pe piața muncii ar urma să se pensioneze în jurul vârstei de 67 de ani, spre finalul anilor 2060.
Majorarea nu ar urma să fie aplicată brusc, ci gradual, prin mecanisme care leagă vârsta de pensionare de evoluția speranței de viață. Pe măsură ce durata medie de viață crește, perioada de contribuție la sistemul public de pensii ar putea fi extinsă.
În prezent, vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei. Calendarul aflat deja în vigoare prevede egalizarea acesteia la 65 de ani până în 2035.
Proiecțiile OCDE indică însă o etapă suplimentară de creștere, care ar putea duce pragul la 67 de ani în următoarele decenii.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut public necesitatea unei majorări treptate a vârstei de pensionare, în special în domeniile în care angajații ies din activitate foarte devreme, uneori chiar în jurul vârstei de 48 sau 50 de ani.
De ce crește vârsta de pensionare în Europa
Principala cauză este evoluția demografică. Speranța de viață a crescut în ultimele decenii, în timp ce natalitatea a scăzut. În aceste condiții, numărul pensionarilor devine tot mai mare în raport cu cel al angajaților care contribuie la sistem.
În statele cu sisteme publice de pensii, precum România, veniturile pensionarilor sunt finanțate în principal din contribuțiile actualilor salariați. Atunci când numărul persoanelor active scade, iar cel al beneficiarilor crește, presiunea asupra bugetului devine tot mai puternică.
OCDE avertizează că, în lipsa unor reforme, cheltuielile publice cu pensiile ar putea ajunge la niveluri dificil de susținut. Majorarea vârstei de pensionare este considerată una dintre soluțiile prin care sistemele pot fi echilibrate pe termen lung.
Printre celelalte măsuri discutate se numără stimularea natalității, creșterea gradului de ocupare în rândul femeilor și al tinerilor și dezvoltarea sistemelor private de pensii.
Măsura este contestată de sindicate
Creșterea vârstei de pensionare nu este însă acceptată de toată lumea. Sindicatele din România și din alte state europene avertizează că măsura îi va afecta mai ales pe angajații care desfășoară activități fizice grele și care nu pot lucra până la 67 de ani.
Reprezentanții acestora solicită ca regulile de pensionare să țină cont de natura muncii și să permită ieșirea anticipată din activitate, fără penalizări excesive, pentru cei care lucrează în condiții dificile sau se confruntă cu probleme de sănătate.
Pe de altă parte, unii economiști consideră că pensionarea la 67 de ani poate fi realistă pentru persoanele care lucrează în birouri, în tehnologie sau în domenii creative.
Aceștia atrag însă atenția că prelungirea carierei trebuie însoțită de investiții în sănătate, formare profesională și reconversie. Angajații trecuți de 50 de ani trebuie să aibă acces la programe care să le permită adaptarea la schimbările de pe piața muncii.
Ce măsuri ar putea lua România
Mai multe state din nordul Europei, printre care Suedia, Danemarca și Olanda, au introdus sisteme flexibile care le permit oamenilor să aleagă momentul pensionării într-un anumit interval, cu bonusuri sau penalizări în funcție de opțiunea aleasă.
Germania și Franța au început, la rândul lor, creșterea treptată a vârstei de pensionare, reformele fiind însoțite de programe destinate menținerii în activitate a angajaților mai în vârstă.
În cazul României, specialiștii susțin că majorarea pragului de pensionare ar trebui inclusă într-o strategie mai amplă. Aceasta ar trebui să cuprindă prevenirea bolilor profesionale, programe pentru angajații vârstnici, reconversie profesională și măsuri de educație financiară.
În lipsa acestor soluții complementare, simpla creștere a vârstei de pensionare ar putea accentua sărăcia și inegalitățile sociale în rândul persoanelor în vârstă.
