Negocierile pentru formarea unui nou guvern au ajuns din nou în impas, după o nouă rundă de consultări organizată luni la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan i-a chemat la discuții pe liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare, în încercarea de a identifica o majoritate parlamentară care să poată susține învestirea unui nou Executiv.
La întâlnire au participat președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul PNL, Ilie Bolojan, președintele USR, Dominic Fritz, liderul UDMR, Kelemen Hunor, și reprezentantul grupului minorităților naționale, Varujan Pambuccian.
Discuțiile au început la ora 09:00 și s-au încheiat după aproape două ore, fără ca partidele să ajungă la o înțelegere privind viitoarea formulă de guvernare.
Șanse reduse pentru instalarea unui guvern până la finalul lunii iulie
Potrivit unor surse politice, posibilitatea ca un nou cabinet să fie format până la sfârșitul lunii iulie este foarte mică. Președintele și-ar fi dorit ca învestirea Executivului să aibă loc în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare, însă lipsa unui compromis face ca acest scenariu să devină tot mai greu de realizat.
Cel mai probabil, liderii partidelor vor aștepta începutul noii sesiuni parlamentare, programat pentru 1 septembrie, înainte de reluarea negocierilor.
Sursele susțin că discuțiile de luni s-au desfășurat într-un climat mai calm decât întâlnirile precedente, dar niciunul dintre participanți nu ar fi fost dispus să renunțe la propriile condiții. Din acest motiv, nu a putut fi conturată o majoritate politică stabilă, capabilă să susțină un nou guvern.
În cadrul întâlnirii s-ar fi discutat puțin și despre numele viitorului premier. Alexandru Nazare a fost menționat ca posibilă variantă pentru conducerea unui cabinet de „armistițiu”, însă PSD nu ar susține această propunere, considerându-l mai apropiat de PNL și USR.
Președintele Nicușor Dan a ascultat din nou pozițiile fiecărui lider, fără ca întâlnirea să producă o soluție concretă.
Nicușor Dan ar analiza tot mai serios varianta alegerilor anticipate
Surse din PNL susțin că, după consultările de luni, șeful statului nu mai exclude posibilitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate.
Deși aceasta nu ar fi singura variantă analizată de președinte, blocajul prelungit și imposibilitatea partidelor de a forma o majoritate l-ar fi determinat pe Nicușor Dan să ia tot mai serios în calcul revenirea la urne.
Declanșarea alegerilor anticipate presupune însă parcurgerea unei proceduri constituționale complexe și nu poate fi decisă imediat. Pentru dizolvarea Parlamentului trebuie îndeplinite mai multe condiții, inclusiv respingerea unor propuneri de premier.
Până în prezent, două încercări de formare a unui nou guvern nu au dus la instalarea unui cabinet cu puteri depline.
PSD nu exclude alegerile în toamnă
După consultările de la Palatul Cotroceni, Sorin Grindeanu a declarat că PSD nu exclude varianta anticipatelor. Liderul social-democrat a precizat că un asemenea scrutin ar putea avea loc spre finalul toamnei, în cazul în care partidele nu vor reuși să ajungă la un acord.
Grindeanu a susținut că negocierile s-au blocat din cauza deciziilor luate în interiorul PNL și USR, formațiuni care nu ar mai dori să guverneze alături de PSD.
Potrivit liderului social-democrat, Kelemen Hunor ar fi prezentat mai multe variante pentru depășirea impasului, însă ceilalți participanți la discuții ar fi avut constrângeri politice care nu le-au permis să accepte un compromis.
„La consultările de la Cotroceni am constatat că unii lideri de dreapta au venit cu același program construit împotriva PSD. Nu oferă soluții pentru cetățeni, nu reduc facturile și nu cresc pensiile, ci încearcă doar să îl păstreze pe Ilie Bolojan în funcție. PSD este în opoziție și poate că unii nu au înțeles acest lucru”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Dispută privind proiectele restante din PNRR
Tensiunile dintre PSD și PNL s-au extins și asupra proiectelor legislative necesare pentru îndeplinirea unor obiective asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Sorin Grindeanu a avertizat că PSD ar putea să nu voteze mai multe legi trimise de Guvern în Parlament, printre care și proiectul privind salarizarea în sectorul public.
Liderul social-democrat i-a transmis lui Ilie Bolojan că Parlamentul nu poate primi ordine să adopte rapid acte normative care ar fi trebuit pregătite și asumate corespunzător de Executiv.
PSD solicită dezbateri, consultări și explicații clare înainte de susținerea proiectelor care pot avea efecte importante asupra angajaților și asupra bugetului de stat.
PNL pregătește noi discuții interne
După încheierea consultărilor de la Cotroceni, conducerea PNL urma să se reunească pentru a analiza rezultatele întâlnirii și pentru a decide următorii pași.
Liberalii așteptau concluziile prezentate de Ilie Bolojan înainte de stabilirea unei strategii privind participarea la negocierile viitoare.
Ședințe similare, cel puțin în format restrâns, erau așteptate și în interiorul celorlalte partide implicate în discuții.
Critici dure la adresa lui Ilie Bolojan
Înaintea întâlnirii de la Cotroceni, Mihai Fifor, liderul PSD Arad, i-a cerut public lui Ilie Bolojan să plece din funcția de premier interimar.
Social-democratul a susținut că negocierile de luni ar putea reprezenta momentul decisiv pentru viitorul lui Bolojan la Palatul Victoria.
„Pleacă, Ilie! Poate este ultima ta șansă de a face cu adevărat ceva pentru România”, a transmis Mihai Fifor.
Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai. De atunci, acesta asigură interimatul, în condițiile în care Parlamentul nu a reușit să învestească un nou executiv.
Dominic Fritz: Românii ar putea fi chemați să decidă
Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat înaintea negocierilor că România are nevoie de un guvern capabil să ia decizii curajoase și să ofere rezultate concrete.
Liderul USR a precizat că, în cazul în care nu poate fi formată o majoritate parlamentară care să susțină un asemenea cabinet, cetățenii ar putea fi chemați din nou la urne.
Declarația sa a fost interpretată drept un semnal că și USR este pregătit să analizeze scenariul anticipatelor, dacă impasul politic va continua.
Nicușor Dan nu vrea să propună un premier fără susținere
Președintele anunțase încă din timpul unei vizite la Ankara că intenționează să organizeze o nouă discuție cu liderii fostei coaliții, chiar dacă la acel moment nu identifica o soluție clară pentru formarea guvernului.
Nicușor Dan a explicat că nu va desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru dacă este evident că acesta nu poate obține voturile necesare în Parlament.
„Nu voi propune un premier despre care știm că nu are nicio șansă să strângă majoritatea. În momentul de față, cele două variante avansate nu au posibilitatea de a obține suficiente voturi. Nu voi face o desemnare doar pentru un exercițiu de imagine”, a declarat șeful statului.
Președintele a subliniat că responsabilitatea formării unei majorități le aparține partidelor parlamentare, nu instituției prezidențiale.
În opinia sa, liderii formațiunilor politice trebuie să prezinte o formulă clară de susținere parlamentară, nu doar declarații și poziționări publice.
Două încercări eșuate de formare a unui nou guvern
După demiterea Cabinetului Bolojan, au existat două încercări de constituire a unei majorități care să asigure cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou Executiv.
Prima variantă a fost Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte ca propunerea sa să ajungă la votul Parlamentului.
Ulterior, Adrian Veștea a fost desemnat pentru conducerea Guvernului, însă nu a reușit să strângă numărul necesar de voturi și a fost respins de Legislativ.
În lipsa unui compromis între PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților, România riscă să rămână cu un guvern interimar până în toamnă. În același timp, posibilitatea alegerilor anticipate este discutată tot mai des, atât de reprezentanții puterii, cât și de liderii opoziției.
Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru stabilirea direcției politice: fie partidele vor reuși să formeze o majoritate și să instaleze un nou guvern, fie criza se va prelungi până la reluarea activității Parlamentului, în luna septembrie.
