Tribunalul Ilfov a decis joi suspendarea provizorie a deciziilor adoptate de Biroul Politic Național al PNL pe 15 iunie, prin care parlamentarii liberali riscau sancțiuni dacă ar fi votat pentru învestirea Guvernului Veștea.
Hotărârea instanței reprezintă o lovitură importantă pentru conducerea PNL și vine în plin conflict intern între tabăra condusă de Ilie Bolojan și gruparea liberalilor care contestă linia impusă de actuala conducere.
Potrivit deciziei Tribunalului Ilfov, au fost suspendate provizoriu executarea și efectele Deciziei BPN al PNL nr. 22 din 15 iunie 2026 și ale Deciziei BPN al PNL nr. 25 din aceeași dată. Suspendarea rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a litigiului aflat pe rolul instanței.
Instanța a admis cererea formulată pe calea ordonanței președințiale, hotărârea fiind executorie de drept. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la comunicare, iar eventuala cerere de apel trebuie depusă la Tribunalul Ilfov.
Cine sunt liberalii care au contestat deciziile BPN
Demersul în instanță a fost inițiat de mai mulți membri PNL considerați parte a taberei anti-Bolojan. Printre aceștia se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Mihai Rusu și Eduard Tatian Mititelu.
Potrivit unor surse politice, contestatarii au cerut suspendarea urgentă a deciziilor BPN nr. 22 și 25/2026, susținând că acestea ar dicta parlamentarilor cum să voteze la învestirea Guvernului Veștea și i-ar amenința cu excluderea din partid în cazul în care ar vota potrivit propriei conștiințe.
Aceleași surse susțin că liberalii contestatari au introdus și o acțiune pe fond, prin care cer atragerea răspunderii civile delictuale. În cadrul acestei acțiuni, 18 parlamentari liberali solicită acoperirea unui prejudiciu moral de 250.000 de lei pentru fiecare persoană, suma totală apropiindu-se de 4,5 milioane de lei.
Argumentele invocate de contestatari
Parlamentarii și membrii PNL care au mers în instanță susțin că deciziile BPN încalcă principiul interzicerii mandatului imperativ, prevăzut de Constituție. Ei invocă articolul 69, potrivit căruia parlamentarii își exercită mandatul în serviciul poporului și votează conform propriei conștiințe, nu la ordinul unui partid sau al unei conduceri politice.
Contestatarii mai susțin că deciziile au fost adoptate de un organ care nu avea competența de a impune astfel de sancțiuni și că pedeapsa prevăzută ar fi una automată, fără respectarea unei proceduri interne corecte.
Potrivit acestora, statutul PNL prevede că excluderea unor membri aleși, cum sunt parlamentarii, nu poate fi decisă direct de Biroul Politic Național. O astfel de măsură ar trebui propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național.
De asemenea, liberalii care au contestat deciziile susțin că statutul partidului prevede o procedură clară înainte de sancționarea unui membru. Aceasta ar trebui să includă evaluarea gravității faptei, dreptul la apărare, audierea persoanei vizate și posibilitatea de a contesta decizia.
Conflict între disciplina de partid și votul parlamentar
Un alt argument invocat în instanță este acela că deciziile BPN i-ar pune pe parlamentari în situația de a încălca Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, dar și Regulamentul Parlamentului. Aceste acte prevăd obligația parlamentarilor de a fi prezenți la lucrările forului legislativ.
Contestatarii susțin că instrucțiunea de a nu participa la vot intră în contradicție cu aceste obligații. În cazul votului secret cu bile pentru învestirea Guvernului, parlamentarii au doar două variante clare, „pentru” sau „contra”, neexistând opțiunea „prezent, nu votez”. În opinia lor, o astfel de poziționare ar putea dezvălui public opțiunea fiecărui parlamentar și ar putea influența votul celorlalți.
Totodată, este contestată și decizia potrivit căreia liberalii care ar accepta funcții de premier sau ministru fără acordul partidului și-ar pierde calitatea de membri PNL. Contestatarii susțin că și această măsură depășește competența organului care a adoptat-o și reprezintă o formă de constrângere nelegală asupra membrilor partidului.
Ce a decis BPN al PNL
Biroul Politic Național al PNL a decis luni ca partidul să nu participe la un guvern alături de PSD. Hotărârea a fost adoptată cu 39 de voturi pentru, 10 împotrivă și patru abțineri.
De asemenea, BPN s-a pronunțat împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea, cu 41 de voturi pentru, 13 împotrivă și două abțineri. Totodată, conducerea partidului a votat pentru solicitarea ca Adrian Veștea să își depună mandatul de premier desemnat, decizie adoptată cu 39 de voturi pentru, 13 împotrivă și trei abțineri.
O altă decizie importantă a vizat parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau membrii partidului care ar putea fi propuși în acest cabinet. Potrivit hotărârii BPN, aceștia urmau să își piardă calitatea de membri ai Partidului Național Liberal.
Prin suspendarea provizorie dispusă de Tribunalul Ilfov, efectele acestor decizii sunt blocate temporar. Hotărârea instanței poate schimba calculele politice înaintea votului de învestitură și poate accentua conflictul intern din PNL, într-un moment în care partidul se află sub presiunea unei crize politice majore.
