România se pregătește pentru reintroducerea unei taxe auto menite să descurajeze utilizarea vehiculelor poluante. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că impactul acestei măsuri va fi considerabil, având în vedere că peste 8 milioane de mijloace de transport ar putea fi afectate. Aceasta face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme fiscale necesare pentru a accesa fondurile europene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Blocate 20 de miliarde de euro din PNRR dacă cererea de plată 4 nu este depusă
Una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă România în prezent este legată de depunerea cererii de plată nr. 4 din PNRR, care condiționează accesul la aproximativ 20 de miliarde de euro. Totuși, înainte de acest pas, guvernul trebuie să finalizeze problemele asociate cu cererea de plată nr. 3, unde există blocaje semnificative.
Mesajul guvernanților este că orice modificare fiscală va fi precedată de consultări cu mediul de afaceri. Cu toate acestea, obiectivul principal al anului 2024 este controlul deficitului bugetar printr-o gestionare mai eficientă a cheltuielilor publice. Cum va reuși statul să echilibreze aceste obiective cu cerințele impuse de PNRR rămâne o provocare majoră.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că termenul pentru implementarea reformelor este clar stabilit, iar dacă cererea de plată nr. 4 nu este depusă, restul plăților vor fi, de asemenea, blocate. Acest lucru ar avea consecințe financiare extrem de grave pentru România.
Planul fiscal pe șapte ani și reformele fiscale necesare
Conform planului fiscal agreat cu Comisia Europeană, România trebuie să implementeze măsuri fiscale cu un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB în 2025. Aceste reforme sunt bazate pe scenariile elaborate de Banca Mondială, care recomandă modificări esențiale pentru sistemul fiscal.
Printre pașii necesari pentru adoptarea acestor reforme se numără:
- Elaborarea unui raport asupra sistemului fiscal, care să includă două scenarii pentru impactul bugetar;
- Aprobarea unui memorandum guvernamental cu măsuri fiscale specifice;
- Dezbateri publice și consultări cu mediul de afaceri;
- Modificarea Codului Fiscal și intrarea într-o nouă etapă legislativă la depunerea cererii de plată nr. 4.
Probleme majore legate de cererea de plată nr. 3
Până la acest moment, România înteâmpină dificultăți semnificative la cererea de plată nr. 3, unde 1,1 miliarde de euro sunt suspendate. Printre principalele probleme se numără:
- Pensiile speciale ale magistraților, afectate de o decizie a CCR care a blocat impozitarea progresivă;
- Pensiile militarilor, unde decizia CCR a fost amânată;
- Conflictul de interese la numirea administratorilor din companiile energetice, ce a dus la suspendarea a 299 milioane de euro;
- Numirea conducerii AMEPIP, unde problemele de guvernanță au dus la blocarea a 400 de milioane de euro.
Ministrul a subliniat că dacă decizia CCR privind pensiile speciale ale militarilor nu va fi favorabilă, România risca să piardă integral 1,1 miliarde de euro. De asemenea, Comisia Europeană a solicitat clarificări privind impozitarea microîntreprinderilor, impunând restricții mai dure asupra regimului fiscal aplicat acestora.
Taxa auto pentru vehicule poluante: un nou obstacol pentru milioane de români
Una dintre cele mai controversate măsuri incluse în cererea de plată nr. 4 este taxa auto pentru vehicule poluante. Aceasta nu face parte din reforma fiscală propriu-zisă, dar va avea un impact economic și social semnificativ. Peste 8 milioane de vehicule ar putea fi afectate, iar noua taxă va avea o structură similară cu fosta taxă auto eliminată în trecut.
De asemenea, planul fiscal prevede și taxarea utilajelor grele în funcție de numărul de kilometri parcurși, o măsură cu implicații mari pentru transportatori și industrie. Taxele colectate vor fi direcționate către autoritățile locale și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fiind folosite pentru întreținerea drumurilor.
Alte reforme importante incluse în cererea de plată nr. 4
Alte jaloane importante pentru care Guvernul trebuie să finalizeze demersurile includ:
- Reforma Codului Silvic, care a trecut deja prin Parlament și urmează să fie evaluată de Comisia Europeană;
- Codul Urbanistic, care este în dezbatere și vizează simplificarea procesului de eliberare a autorizațiilor de construcție;
- Legea salarizării unice, care depinde de evoluția deficitului bugetar, fiind prevăzută să intre în vigoare abia când deficitul va scădea sub 5% din PIB (prognozat pentru 2028).
Concluzie: o cursă contra-cronometru pentru accesarea fondurilor europene
România se confruntă cu o serie de provocări majore pentru a putea accesa fondurile europene promise prin PNRR. Pe lângă dificultățile legate de cererea de plată nr. 3, guvernul trebuie să implementeze reforme complexe pentru a depune cererea de plată nr. 4 în termenul stabilit.
Reintroducerea taxei auto pentru vehicule poluante este doar una dintre măsurile cu impact economic puternic, care va afecta milioane de români. Modul în care autoritățile vor gestiona aceste reforme va determina dacă România va putea atrage fondurile vitale din PNRR sau dacă va rata aceste oportunități financiare esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și economiei naționale.
