În ultimele zile, atenția publică s-a îndreptat tot mai intens asupra modului în care au fost finanțate edițiile organizate la Oradea ale evenimentului „Orașul Faptelor Bune”, proiect asociat cu Radio ZU și coordonat editorial de Mihai Morar. Subiectul a intrat în dezbatere după apariția unor informații care indică folosirea fondurilor publice locale pentru acoperirea unor cheltuieli logistice și artistice, prin intermediul Asociația pentru Promovarea Turismului în Oradea și Regiune (APTOR).
Analiza documentelor disponibile arată că, pe parcursul mai multor ani, sume provenite din bugetele Primăriei Municipiului Oradea și ale Consiliului Județean Bihor au fost direcționate către APTOR. Această asociație a avut rolul de organizator și plătitor pentru o serie de servicii esențiale desfășurării evenimentului. Valoarea cumulată a acestor fonduri se ridică la peste un milion de euro, pe o perioadă de aproximativ șase ani, potrivit informațiilor publicate de Gândul.
Bani publici sau finanțare indirectă?
Mecanismul de finanțare nu a presupus transferuri directe din bugetele locale către Radio ZU sau către persoanele publice implicate în promovarea evenimentului. În schimb, fondurile publice au fost alocate APTOR, care a contractat și achitat servicii indispensabile organizării, producției și logisticii. Această distincție este importantă, deoarece mută discuția din zona unei finanțări directe către cea a utilizării indirecte a banilor publici, printr-o structură asociativă aflată în relație contractuală cu autoritățile locale.
În acest context, Mihai Morar a transmis public un punct de vedere ferm, susținând că Radio ZU nu a încasat fonduri publice și că postul de radio ar fi suportat cheltuielile majore ale transmisiunilor:
„Nu am facturat sau încasat vreodată bani de la partide politice, nici în nume propriu, nici la podcast și nici la radio. Niciun leu (zero) din bugetul Municipiului Oradea nu a fost încasat de către Radio ZU. Radio ZU suportă în fiecare an toate cheltuielile de relocare și transmisiune pentru cele 7 zile de maraton umanitar în direct, plus cei 20 de artiști care au susținut concerte în cele 7 seri.”
Cu toate acestea, documentele financiare analizate indică faptul că APTOR a achitat o serie de costuri legate de funcționarea evenimentului. Printre acestea se regăsesc servicii de mutare și instalare a echipamentelor, asigurarea conexiunilor de internet necesare transmisiunilor live, precum și alte cheltuieli logistice fără de care maratonul radiofonic nu ar fi putut avea loc. Aceste plăți contrazic ideea că toate costurile ar fi fost acoperite exclusiv din fonduri private.
Onorarii pentru artiști și servicii artistice
O componentă semnificativă a cheltuielilor a fost reprezentată de onorariile artiștilor invitați să urce pe scena „Orașului Faptelor Bune”. Facturile și contractele arată că mai mulți interpreți și trupe cunoscute din industria muzicală românească au fost remunerați prin contracte încheiate între APTOR și firmele sau entitățile care îi reprezintă legal.
Sumele plătite diferă în funcție de notorietatea artistului și de tipul prestației, variind de la câteva mii la zeci de mii de lei. Plățile au fost efectuate către societăți comerciale care gestionează activitatea artistică și drepturile de imagine, unele dintre acestea fiind deținute chiar de artiști, iar altele aparținând unor case de discuri sau companii de management. În toate cazurile, tranzacțiile sunt justificate în documente ca servicii artistice prestate în cadrul evenimentului.
În ansamblu, datele conturează o imagine mai nuanțată asupra modului de finanțare al „Orașului Faptelor Bune” la Oradea: deși nu au existat plăți directe către postul de radio, evenimentul a beneficiat de o infrastructură și de servicii susținute din fonduri publice, prin intermediul unei asociații aflate în parteneriat cu autoritățile locale. Această realitate a alimentat dezbaterea publică privind transparența, limitele și justificarea utilizării banilor publici în proiecte cu vizibilitate media și componentă caritabilă.
