România a încheiat anul 2025 cu rezultate economice peste așteptări, inclusiv în privința deficitului bugetar, evoluție care a contribuit la recâștigarea încrederii Comisiei Europene și la renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial pentru probleme economice și sociale, Radu Burnete, într-un moment-cheie, chiar înaintea adoptării celui de-al treilea pachet de măsuri fiscale.
Semnalul venit de la Cotroceni este unul pozitiv. Potrivit lui Burnete, deficitul bugetar cash s-a situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, un nivel mai bun decât estimările inițiale. În acest context, Guvernul a fixat pentru 2026 o nouă țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB, așa cum a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Explicând evoluția la Euronews România, Radu Burnete a subliniat că progresele sunt vizibile în special prin plafonarea cheltuielilor publice și creșterea încasărilor din TVA. „Și eu am fost puțin surprins că Guvernul a reușit să facă o treabă mai bună decât anticipam. În ultimele luni ale anului trecut, cheltuielile bugetare s-au plafonat, nu au mai crescut. Cred că e pentru prima dată în 10–12 ani când vedem acest lucru”, a declarat consilierul prezidențial.
Un alt element important: reducerea deficitului s-a făcut fără intrarea economiei în recesiune. Conform traiectoriei agreate cu Comisia Europeană, România ar urma să coboare sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest context, Burnete a transmis un mesaj clar: nu sunt necesare noi creșteri de taxe. „Până când deficitul ajunge sub 3–4%, nu putem vorbi de scăderi de taxe, dar trebuie să continuăm să eficientizăm cheltuielile și să stopăm risipa banului public.”
Datele pentru 2025 arată și o accelerare a investițiilor. Volumul acestora a ajuns la 137 de miliarde de lei, cu aproximativ 15% mai mult decât în 2024, creșterea fiind susținută preponderent de fondurile europene, nu de majorări fiscale. În viziunea consilierului prezidențial, România trebuie să-și concentreze sprijinul pe sectoarele capabile să reducă deficitul comercial: industria petrochimică, producția de alimente și domeniile cu potențial ridicat de export. „Statul trebuie să transmită un mesaj clar investitorilor străini și antreprenorilor români că aceste domenii sunt binevenite și vor fi sprijinite.”
Pe fundalul acestor evoluții, Ilie Bolojan a fost prezent la Cotroceni înaintea ședinței tensionate a Coaliției. Deși indicatorii macroeconomici arată mai bine, Burnete a recunoscut că divergențele politice persistă, mai ales în jurul pachetului fiscal 3. „Discutăm un pachet de relansare economică. Sunt opinii diferite despre industriile care trebuie stimulate și instrumentele folosite. Avem partide de stânga și de dreapta, iar negocierile sunt dificile.”
Cu toate acestea, consilierul prezidențial s-a arătat încrezător că pachetul va fi adoptat, cel mai probabil prin asumarea răspunderii Guvernului, urmat de adoptarea bugetului pe 2026. „Orice altă traiectorie ar fi iresponsabilă pentru România”, a avertizat el.
În final, Burnete a atras atenția asupra riscurilor unei amânări: chiar și cu deficitul redus, România se împrumută încă masiv. Fără un buget clar și măsuri fiscale asumate, încrederea piețelor financiare ar putea fi afectată. Din acest motiv, bugetul pe 2026 ar trebui adoptat în februarie, pentru a menține stabilitatea financiară și credibilitatea externă a țării.
