O întrebare frecventă este legată de remunerația pe care o primește președintele României, Klaus Iohannis. Ca șef al statului, acesta are un salariu lunar de 25.000 de lei, ceea ce echivalează cu aproximativ 5.100 de euro în termeni bruti.
Deși aceasta poate părea o sumă considerabilă, se dovedește a fi cea mai mică sumă brută primită de un președinte din țările europene. Aceasta se datorează, în parte, faptului că salariile medii din România sunt printre cele mai mici din Europa.
La vârful piramidei salariale globale, în privința veniturilor politice, se situează premierul din Singapore, care încasează un salariu impresionant de 166.000 de euro pe lună, plus bonusuri, ceea ce însumează aproximativ 2 milioane de euro pe an.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, câștigă lunar echivalentul a 30.000 de euro, ceea ce însumează 365.000 de euro pe an (sau 400.000 de dolari), aceste sume neincluzând diversele indemnizații pe care le primește.
În Elveția, șeful statului are un venit lunar de aproximativ 39.000 de euro. Președinții Comisiei Europene și ai Consiliului European încasează fiecare 30.000 de euro lunar, la care se adaugă alte indemnizații și beneficii extrasalariale.
Aceste venituri sunt calculate brut, conform datelor oficiale declarate de fiecare țară sau de la nivelul UE. În clasamentul european, pe primul loc se situează președintele Austriei, cu un salariu lunar de 26.500 de euro brut, urmat de cel al Luxemburgului – 24.000 de euro și de președintele Germaniei – 21.500 de euro. Președintele Italiei încasează 19.900 de euro, iar președintele Franței 15.700 de euro.
Katalin Novak, președinta Ungariei, primește 12.300 de euro, în timp ce liderul Bulgariei încasează 5.600 de euro lunar. Cei mai apropiați de salariul lui Klaus Iohannis, de 5.100 de euro, sunt președinții Croației, Poloniei și Sloveniei, care primesc aproximativ 5.500 de euro pe lună.
Înregistrările din Revisal de la începutul anului 2023 arătau că peste 2.300 de angajați din sectorul bugetar primeau venituri (inclusiv salarii, sporuri, indemnizații și alte venituri asimilate salariilor) care depășeau 25.000 de lei lunar.
Numărul real ar putea fi mult mai mare, dat fiind că veniturile militarilor, parlamentarilor, magistraților și angajaților din cadrul instituțiilor precum Ministerul de Interne sau Serviciile de Informații nu sunt incluse în Revisal.
