Tot mai mulți români se întreabă cât vor primi la pensie și dacă veniturile de la bătrânețe le vor asigura un trai decent. Într-un context economic marcat de inflație și de creșterea costurilor de trai, această întrebare devine tot mai importantă pentru angajați de toate vârstele.
Pensia se calculează, în principal, în funcție de salariul net actual, de numărul de ani lucrați cu contract de muncă și de contribuțiile plătite la sistemul public. Cu cât o persoană are o carieră mai lungă și contribuții mai mari, cu atât pensia estimată va fi mai ridicată.
Un calcul orientativ, realizat pe baza veniturilor actuale și a anilor de cotizare, oferă o imagine clară asupra sumei pe care românii o pot primi la momentul retragerii din activitate. Datele publicate de Gândul.ro arată diferențe semnificative între veniturile din perioada activă și cele din perioada de pensionare.
Cum variază pensia în funcție de vechimea în muncă
Rezultatele analizei arată că numărul de ani lucrați are un impact major asupra pensiei finale. Cu cât perioada de cotizare este mai mare, cu atât suma lunară crește considerabil.
De exemplu, pentru un salariu net actual de 1.950 de lei, pensia estimată ar fi:
- după 25 de ani de muncă – aproximativ 803 lei;
- după 30 de ani – aproximativ 963 lei;
- după 35 de ani – aproximativ 1.124 lei;
- după 40 de ani – aproximativ 1.285 lei.
În schimb, pentru un salariu net de 9.750 de lei, sumele sunt mult mai mari:
- după 25 de ani de muncă – aproximativ 4.014 lei;
- după 30 de ani – aproximativ 4.817 lei;
- după 35 de ani – aproximativ 5.620 lei;
- după 40 de ani de contribuții – aproximativ 6.422 lei.
Diferențele dintre cele două exemple ilustrează clar importanța vechimii în muncă și a contribuțiilor constante la sistemul public de pensii.
Pensia publică, departe de venitul din activitate
Analiza scoate în evidență o realitate dureroasă: pensia publică este, de cele mai multe ori, mult mai mică decât venitul obținut în perioada activă. Chiar și pentru angajații cu salarii peste medie, pensia ajunge, în cele mai multe cazuri, la mai puțin de jumătate din salariul net actual.
Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii și la necesitatea economisirii suplimentare, prin fonduri private sau investiții alternative. În lipsa unei strategii financiare pe termen lung, mulți români riscă să se confrunte cu dificultăți după retragerea din activitate.
De ce este important să eviți perioadele fără contribuții
Numărul total de ani lucrați influențează direct cuantumul pensiei. Diferența dintre o carieră de 25 de ani și una de 40 de ani poate însemna dublarea sumei lunare primite la bătrânețe.
De aceea, specialiștii în finanțe personale recomandă:
- verificarea periodică a stagiului de cotizare la Casa Națională de Pensii;
- evitarea perioadelor necontributive, în care nu se plătesc taxe către stat;
- participarea activă la Pilonul II și III de pensii private, care pot aduce venituri suplimentare considerabile după pensionare.
Chiar dacă pensia publică rămâne principala sursă de venit pentru majoritatea românilor, ea nu garantează menținerea aceluiași standard de viață de dinaintea pensionării. De aceea, planificarea financiară din timp și diversificarea surselor de venit devin esențiale pentru o bătrânețe liniștită.
În final, pensia fiecărui român nu depinde doar de sistemul de stat, ci și de deciziile luate pe parcursul vieții profesionale – de la stabilitatea locului de muncă, la contribuțiile plătite și până la economiile personale.
