Regulile privind pensionarea anticipată ar putea fi modificate în curând
Pensionarea anticipată, una dintre cele mai sensibile teme din sistemul public de pensii, ar putea suferi schimbări importante odată cu Pachetul 3 de măsuri pe care Guvernul urmează să îl definitiveze în aproximativ o săptămână. Deși oficial nu există o confirmare clară privind o eventuală înăsprire a condițiilor, surse apropiate discuțiilor citate de Adevărul susțin că executivul ia în calcul limitarea accesului la pensionarea anticipată pentru a încuraja menținerea românilor mai mult timp în câmpul muncii.
Situația actuală
În prezent, legislația permite românilor care au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin cinci ani să solicite pensionarea anticipată, cu până la cinci ani înainte de vârsta standard. Totuși, pensia este diminuată proporțional pentru fiecare lună de anticipare.
Spre exemplu, o femeie născută în 1967, din generația „Decrețeilor”, se poate pensiona anticipat în octombrie 2030, chiar și fără penalizare, dacă are o vechime în muncă de 40 de ani, dintre care 35 de ani contributivi.
Surse guvernamentale susțin că noul pachet de măsuri ar putea strânge condițiile de eligibilitate, astfel încât doar persoanele cu o vechime semnificativă în muncă să mai poată beneficia de pensionare anticipată fără penalizări.
Reacții politice
Deși oficial niciun politician nu a confirmat această direcție, voci din PSD au negat posibilitatea unei asemenea măsuri, afirmând că ar fi „imposibil de implementat” și că ar genera tensiuni sociale care ar pune în pericol stabilitatea guvernului condus de Ilie Bolojan.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan
În urmă cu câteva săptămâni, premierul Ilie Bolojan declara că își dorește o creștere a participării românilor în câmpul muncii, în special în rândul celor cu vârste între 55 și 64 de ani:
„Suntem pe penultimul loc în Europa la numărul de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% dintre români lucrează. Ceilalți au ieșit la pensie prin diverse excepții sau nu sunt activi economic. Trebuie să luăm un pachet de măsuri care să aducă mai mulți oameni în economie.”
Premierul a explicat și filosofia din spatele acestor schimbări:
„Nu trebuie crescută vârsta standard de pensionare, ci reduse excepțiile. Este o măsură de echitate socială și de stabilitate economică.”
De ce vrea Guvernul să țină românii mai mult la muncă
Economistul Alexandru Chirilă a explicat că sistemul public de pensii din România este sub presiune din cauza îmbătrânirii populației și a scăderii numărului de contribuabili tineri.
„Sistemul actual a fost conceput pentru o speranță de viață de 10–15 ani după retragerea din activitate. Astăzi, speranța de viață a crescut semnificativ datorită unui nivel de trai mai bun și accesului la servicii medicale. În consecință, bugetul trebuie să susțină pensiile pentru o perioadă mult mai lungă.”
Potrivit datelor europene, ponderea persoanelor de peste 65 de ani din populația totală a României ar putea depăși 30%, în timp ce raportul angajați–pensionari va scădea dramatic, de la 3:1 în prezent la 2:1 sau chiar 1,5:1 în anumite regiuni.
Analogie dură: contribuabilul ideal în Finlanda
Chirilă a făcut și o comparație șocantă:
„În Finlanda, se spune ironic că cetățeanul ideal este cel care moare în prima zi de pensie. Adică, lucrează și contribuie până în ultima zi și nu apucă să beneficieze de sistem. Evident, este o glumă cinică, dar reflectă presiunea uriașă asupra sistemelor publice de pensii.”
Cine poate ieși anticipat la pensie în România
Conform noii legi a pensiilor, intrată în vigoare în toamna anului trecut, sute de mii de români, inclusiv femeile din generațiile 1967–1968, se pot pensiona anticipat începând cu vara anului 2025, dacă îndeplinesc condițiile minime de vechime.
Datele Institutului Național de Statistică arată că în 1967 s-au născut 526.000 de copii, iar în 1968, 512.500. Dintre aceștia, aproape 425.000 sunt femei care pot beneficia de pensionare anticipată în următorii ani, dacă au cel puțin 40 de ani de muncă.
Vârsta standard de pensionare pentru femei este 63 de ani, însă poate fi redusă cu până la cinci ani, adică pot ieși la pensie la 58 de ani. Începând cu 2030, vârsta standard de pensionare va crește treptat, astfel încât în 2035 să atingă 65 de ani, la fel ca în cazul bărbaților.
Exemple concrete
O femeie născută în iunie 1967 se poate pensiona la limita de vârstă în august 2030, la 63 de ani și 2 luni, sau anticipat din august 2025, cu o reducere proporțională aplicată pensiei.
Noile condiții și penalizări
Noua lege aduce unele ajustări importante:
- Pensionarea anticipată fără penalizare este posibilă pentru cei care au cel puțin 40 de ani de vechime, față de 43 de ani în vechea lege;
- Pentru cei cu 35–40 de ani de muncă, se aplică o penalizare maximă de 24%, redusă de la 30% în vechea formulă;
- Femeile care au născut și crescut copii până la 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil, până la un maximum de 3 ani și 6 luni;
- Reducerea se aplică și în cazul copiilor adoptați sau crescuți timp de cel puțin 13 ani.
Cuantumul pensiei anticipate se calculează prin diminuarea proporțională a pensiei pentru limită de vârstă, în funcție de numărul de luni de anticipare și stagiul contributiv realizat peste nivelul minim cerut.
În concluzie, Guvernul Bolojan analizează o reformă care ar putea rescrie regulile pensionării anticipate în România, cu scopul de a echilibra sistemul de pensii și de a stimula participarea prelungită a românilor în câmpul muncii. Totuși, orice modificare în această zonă va fi atent cântărită, dat fiind impactul social major pe care o astfel de decizie îl poate avea asupra milioanelor de români aflați aproape de vârsta de retragere.
