Austeritate și în 2026! Ilie Bolojan nu cedează: pensiile, salariile și salariul minim ar putea rămâne înghețate
România se pregătește pentru un nou an dificil din punct de vedere economic. La Ministerul Finanțelor se lucrează deja intens la proiectul de buget pentru 2026, iar premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm coaliției de guvernare: nu vor exista majorări de venituri anul viitor. Potrivit surselor România TV, șeful Guvernului ar fi decis ca pensiile, salariile din sectorul bugetar și chiar salariul minim să rămână la nivelul actual, acela din 2024.
Deși la Ministerul Muncii se discută încă două posibile variante de majorare a salariului minim, scenariul înghețării pare tot mai plauzibil. Premierul a precizat că România se confruntă cu o situație bugetară tensionată, iar prioritatea absolută rămâne reducerea deficitului, nu creșterea cheltuielilor.
Măsura de austeritate, justificată prin nevoia de a controla deficitul bugetar
„Dacă România va reuși să reducă deficitul bugetar cu peste două puncte procentuale, atunci, desigur, vor exista condiții pentru ca salariile și pensiile să fie majorate, probabil în raport cu inflația și cu posibilitățile reale ale bugetului”, a declarat Ilie Bolojan la Prima TV.
Pentru moment însă, obiectivul principal este menținerea deficitului sub pragul de 6% din PIB până la finalul lui 2026 – o cerință asumată în fața Comisiei Europene, fără de care România riscă noi sancțiuni sau suspendarea unor fonduri europene.
O lovitură grea pentru pensionari și bugetari
O posibilă înghețare a pensiilor și salariilor ar însemna o pierdere serioasă pentru milioane de români, mai ales în contextul în care prețurile continuă să crească, iar inflația erodează puterea de cumpărare.
Pentru pensionari, care abia au făcut față scumpirilor la utilități, alimente și medicamente, măsura ar putea avea efecte devastatoare. Nici angajații din sistemul public nu ar fi într-o situație mai bună: fără o ajustare a veniturilor, presiunea economică asupra familiilor va fi tot mai mare.
Economiștii avertizează că, în lipsa unei creșteri a veniturilor, consumul intern va continua să scadă, ceea ce va afecta, indirect, și încasările statului. Totuși, Guvernul mizează pe o disciplină financiară strictă pentru a restabili credibilitatea României în fața partenerilor europeni și a organismelor financiare internaționale.
România, presată de Bruxelles să reducă cheltuielile
În același timp, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, participă joi și vineri la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), unde România trebuie să demonstreze că face eforturi reale pentru reducerea deficitului. Țara noastră a adoptat deja două pachete de măsuri de austeritate și o rectificare bugetară, dar Bruxelles-ul așteaptă dovezi suplimentare că aceste măsuri vor fi respectate și în 2026.
În cadrul reuniunii, Nazare urmează să poarte discuții cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, dar și cu miniștrii de finanțe din Bulgaria și Grecia, țări aflate într-o situație economică similară.
Premierul Bolojan a subliniat înaintea vizitei la Bruxelles că România trebuie să-și recâștige statutul de partener de încredere:
„În pregătirea rectificării bugetare și a reuniunii ECOFIN din octombrie, este esențial să demonstrăm că România își respectă angajamentele privind reducerea deficitului. Doar așa putem evita continuarea procedurii de suspendare a fondurilor europene”, a afirmat premierul.
Bugetul pentru 2026 – între prudență și presiune socială
Proiectul de buget pentru anul viitor, aflat în lucru la Finanțe, va fi unul dintre cele mai restrictive din ultimii ani. Se prefigurează tăieri de cheltuieli, înghețări de venituri și o politică fiscală conservatoare. În același timp, guvernul trebuie să găsească un echilibru între cerințele Bruxelles-ului și nevoile reale ale populației.
În lipsa unor resurse financiare suplimentare sau a unei creșteri semnificative a economiei, 2026 riscă să fie un an al austerității generalizate. Pentru milioane de români, mesajul transmis de la Palatul Victoria este clar: „strângem cureaua încă un an”, în speranța că disciplina bugetară de acum va aduce stabilitate pe termen lung.
