România se confruntă cu un scenariu alarmant: lipsa de energie în lunile de iarnă și chiar riscul unui blackout național, dacă nu vor fi găsite soluții rapide pentru a înlocui centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, programate să fie închise până la sfârșitul anului 2025 conform angajamentelor din PNRR.
Ministrul Energiei avertizează: România riscă să rămână fără curent în sezonul rece
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că închiderea centralelor pe cărbune, fără alternative stabile, ar putea provoca o criză energetică gravă în perioadele de frig intens, când consumul de electricitate crește semnificativ. În astfel de situații, producția din surse regenerabile, precum eolianul sau solarul, scade dramatic, iar România riscă să nu-și poată acoperi necesarul de energie.
Un studiu tehnic realizat de o companie internațională, la solicitarea Ministerului Energiei și Transelectrica, confirmă acest risc. Documentul, care are peste 6.000 de pagini, arată clar că eliminarea capacităților pe cărbune, înainte de a pune în funcțiune surse de producție alternativă, ar afecta grav securitatea energetică a țării.
„Există riscul ca, în perioadele geroase de iarnă, cu cerere foarte mare de energie și cu producție aproape zero pe solar și eolian, România să ajungă în situația de blackout”, a explicat Bogdan Ivan pentru Digi24.
Negocieri cu Uniunea Europeană pentru prelungirea funcționării centralelor pe cărbune
Pentru a preveni o astfel de situație, România a deschis negocieri cu Comisia Europeană. Închiderea centralelor pe cărbune este o obligație asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar nerespectarea termenelor ar putea aduce o penalizare de aproximativ două miliarde de euro.
Totuși, ministrul a subliniat că prioritatea este securitatea energetică a țării. Astfel, România solicită să mențină în funcțiune trei grupuri mari de producție și alte două aflate în revizie tehnică, care să fie utilizate doar în cazuri de urgență, până la finalizarea centralelor pe gaz de la Iernut și Mintia.
„Am arătat foarte clar cum România poate ajunge la pauperitate energetică sau chiar la blackout, dacă aceste centrale sunt închise. Avem nevoie de o prelungire de cel puțin doi ani pentru a evita o catastrofă energetică”, a explicat Bogdan Ivan.
Ghid pentru populație în caz de blackout
Pe lângă discuțiile la nivel guvernamental, autoritățile au lansat și un ghid practic pentru cetățeni, în eventualitatea unei pene majore de curent. Documentul, prezentat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Asociația Energia Inteligentă, oferă instrucțiuni clare despre cum să ne pregătim și ce să facem în timpul unei întreruperi de lungă durată.
Printre recomandări se numără:
- pregătirea unui rucsac de urgență cu apă, alimente, medicamente, produse de igienă, îmbrăcăminte groasă, lanterne și baterii externe;
- deconectarea aparatelor electrocasnice pentru a evita deteriorarea lor la revenirea curentului;
- asigurarea unor resurse care să permită supraviețuirea timp de cel puțin 72 de ore fără energie electrică.
„Ne dorim ca fiecare cetățean să înțeleagă că pregătirea corespunzătoare îl poate transforma în propriul salvator. Situațiile de criză, din păcate, nu sunt doar scenarii ipotetice, ci realități cu care ne putem confrunta oricând”, a subliniat Raed Arafat, șeful DSU.
Astfel, România se află într-un punct critic: pe de o parte, trebuie să respecte angajamentele europene privind tranziția verde, iar pe de altă parte, trebuie să evite o criză energetică ce ar putea paraliza țara în mijlocul iernii. Soluțiile rapide, investițiile în centrale noi pe gaz și pregătirea populației par a fi singurele măsuri prin care un blackout poate fi prevenit.
