După 34 de ani de muncă, o pensie mai mică decât minimul garantat
Povestea unui pensionar din România scoate din nou în evidență problemele profunde ale sistemului de pensii. După mai bine de trei decenii de muncă neîntreruptă, bărbatul se vede nevoit să trăiască cu o pensie de doar 1.100 de lei – o sumă care abia depășește pragul de supraviețuire și care este sub nivelul pensiei minime garantate de stat.
Deși a contribuit la sistemul public de pensii timp de 34 de ani și 8 luni, cuantumul final al pensiei sale arată o realitate dureroasă: salariile mici și fluctuațiile veniturilor din timpul vieții active cântăresc decisiv în calculul pensiei, fără a reflecta, de fapt, efortul și munca depusă.
Stagiul de cotizare și punctajele acumulate
Potrivit deciziei de pensionare, bărbatul a muncit 34 de ani, 8 luni și 3 zile, fără perioade necontributive, adică fără întreruperi în care să nu fi plătit contribuții la sistem. Cu toate acestea, punctajele acumulate nu i-au adus un avantaj semnificativ.
Punctajul total obținut până la 31 august 2024 a fost de 12,87383, iar pentru întreaga perioadă de cotizare i-au fost adăugate puncte de stabilitate în valoare de 6,02704. În total, a adunat 18,90087 puncte, care au stat la baza calculului pensiei.
Cum s-a ajuns la pensia finală
Pe baza punctajului, pensia brută ar fi trebuit să fie de 1.531 de lei. Totuși, după aplicarea unei diminuări de 26%, suma efectivă a scăzut la 1.132 de lei. Deoarece această valoare era mai mică decât pensia minimă, statul a intervenit și a completat diferența până la 1.281 de lei, nivelul indemnizației sociale minime garantate în România.
Acest mecanism arată paradoxul actual al sistemului de pensii: chiar și în cazul unui stagiu complet de cotizare, pensia nu reflectă întotdeauna proporțional efortul depus. Practic, salariile mici sau instabile, de-a lungul unei cariere, pot duce la o pensie apropiată de cea a unei persoane care nu a muncit aproape deloc sau a avut perioade reduse de contribuție.
Situația pensionarilor cu venituri mici în România
În prezent, pensia minimă în România este de 1.281 de lei, sumă care include și sprijinul acordat de stat sub forma indemnizației sociale. Conform datelor oficiale, aproximativ 217.000 de pensionari se află în situația de a primi lunar între 1.000 și 1.200 de lei, diferența până la pragul minim fiind acoperită de Casa Națională de Pensii.
În medie, fiecare dintre acești pensionari beneficiază de un supliment de aproximativ 500 de lei pentru a ajunge la pensia minimă garantată. Totuși, acest sprijin nu schimbă realitatea: după zeci de ani de muncă, mulți români ajung să trăiască la limita subzistenței.
O problemă sistemică
Cazul acestui pensionar nu este singular, ci reflectă o problemă mai largă – discrepanța dintre anii de muncă și nivelul real al pensiei. În timp ce unii reușesc să obțină venituri decente la bătrânețe, alții, deși au muncit întreaga viață, se văd nevoiți să supraviețuiască din pensii care nu acoperă nevoile de bază.
Această situație ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea și echitatea sistemului public de pensii, dar și despre rolul salariilor mici și al instabilității economice în modelarea viitorului unei generații întregi de pensionari.
