Camelia Zorlescu, stea a teatrului românesc, ar fi împlinit astăzi 87 de ani. O viață dedicată scenei și filmului
Actrița Camelia Zorlescu, una dintre figurile emblematice ale teatrului românesc, s-a stins din viață pe 25 iulie 2022, la vârsta de 84 de ani. Astăzi, 1 mai 2025, ar fi aniversat 87 de ani, lăsând în urmă o moștenire artistică de neșters. Cu o carieră care s-a întins pe mai bine de trei decenii pe scena Teatrului Nottara, Camelia Zorlescu a fost admirată pentru eleganța, dăruirea și pasiunea cu care și-a slujit profesia.
Născută la Galați, pe 1 mai 1938, a descoperit încă din copilărie bucuria artei, cântând, dansând și recitând poezii în fața familiei. A urmat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, unde a fost formată sub îndrumarea unor mari maeștri precum Dina Cocea, Ion Cojar și Ion Olteanu. După absolvire, a fost repartizată la Teatrul de Stat din Târgu Mureș, la secția nou-înființată în limba română, unde a primit primul premiu important din cariera sa pentru rolul din spectacolul „Doi pe un balansoar”, avându-l partener pe Constantin Diplan.
O carieră impresionantă pe scena Teatrului Nottara
În 1965, Camelia Zorlescu a câștigat, prin concurs, un loc în trupa Teatrului Nottara din București, alături de Ștefan Iordache și Gilda Marinescu, într-o perioadă în care teatrul era condus de Horia Lovinescu. A debutat pe scena Nottara în 1966, în spectacolul „Au fost odată două orfeline”, regizat de Sanda Manu, alături de actori de marcă precum Liliana Tomescu, Melania Cârjă și Ștefan Tapalagă.
De-a lungul carierei, a dat viață unor personaje memorabile în spectacole precum „Meșterul Manole” de Octavian Goga (regia Ion Olteanu), „O casă onorabilă” de Horia Lovinescu (regia Lucian Giurchescu), „Othello” de William Shakespeare (regia Cornel Todea), dar și în „Năzdrăvanul Occidentului” de J.M. Synge, „Ultima oră” de Mihail Sebastian, „Audiență la consul” de Ion Brad, „Timon din Atena” de Shakespeare, „Sentimente și naftalină” de Sidonia Drăgușanu, „Pensiunea doamnei Olimpia” de I.D. Șerban, „Karamazovii” de Horia Lovinescu.
Printre titlurile importante din palmaresul său artistic se numără și „Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian, „Brățara falsă” de Paul Everac, „Scapino” după Molière, „Floarea de cactus” de Pierre Barillet și Pierre Gredy, „Într-o dimineață” de Mihai Ispirescu, „Henric al IV-lea” de Luigi Pirandello, „Păguboșii” după M.R. Paraschivescu, „Sinucigașul” de Nicolai Erdman, „Prințul negru” de Iris Murdoch, „Întâlnire la Senlis” de Jean Anouilh, „Soțul păcălit” de Molière, „Titanic vals” de Tudor Mușatescu și „Aniversarea” de Thomas Vinterberg și Mogens Rukov.
Prezență discretă, dar valoroasă și în cinematografie
Pe lângă cariera teatrală impresionantă, Camelia Zorlescu a avut apariții notabile și în cinematografie, colaborând cu regizori consacrați precum Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu, Alecu Croitoru, Nicolae Corjos și Nae Caranfil. Unul dintre cele mai apreciate roluri de film a fost cel din „Medalia de onoare” (regia Călin Peter Netzer), rol care i-a adus o nominalizare la Premiile Gopo pentru cea mai bună actriță în rol secundar.
Camelia Zorlescu rămâne o figură luminoasă și emblematică a teatrului românesc, o artistă cu un talent autentic și o prezență scenică memorabilă. Moștenirea ei artistică continuă să inspire generații de actori și spectatori, iar amintirea sa va dăinui în sufletele celor care au iubit-o și admirat-o.
