Tuesday, December 3, 2024
HomeSanatateCum putem preveni un AVC

Cum putem preveni un AVC

Un atac cerebral, cunoscut și sub numele de accident vascular cerebral (AVC), apare atunci când fluxul de sânge spre creier este brusc întrerupt. În acest caz, simptomele se mențin, iar leziunile cerebrale pot fi adesea observate în urma unor examinări radiologice, cum ar fi tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM).

AVC se produce atunci când aprovizionarea cu oxigen a creierului este brusc întreruptă. În aproximativ 80% dintre cazuri, aceasta este cauzată de obstrucția unui vas sanguin de către un cheag (AVC ischemic). În celelalte 20% dintre cazuri, este provocată de ruperea unui vas sanguin, ducând la o hemoragie cerebrală (AVC hemoragic).

Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) se datorează, la fel ca și un AVC ischemic, unui cheag de sânge care blochează temporar fluxul sanguin către creier. În cazul AIT, simptomele durează de obicei mai puțin de o oră și nu provoacă leziuni cerebrale vizibile la examenele radiologice.

În cazul unui AVC, pacientul va fi supus unor investigații în secția de urgență pentru a determina cauza atacului și localizarea zonei afectate. O tomografie computerizată a creierului va confirma prezența unui AVC și tipul acestuia: ischemic, datorat unui cheag, sau hemoragic, cauzat de sângerare. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) poate ajuta la identificarea leziunilor cerebrale și la îmbunătățirea diagnosticului.

Pacientul va fi monitorizat în privința funcțiilor vitale (oxigen, tensiune arterială, temperatură) și a funcțiilor neurologice (capacitatea de comunicare, forță musculară, sensibilitate). Tratamentul va fi adaptat în funcție de situația specifică a pacientului și cauza AVC-ului. Tromboliza implică administrarea intravenoasă a unui medicament puternic pentru a dizolva cheagul care blochează un vas sanguin. Acest tratament este posibil numai în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor și în funcție de starea pacientului.

Trombectomia constă în îndepărtarea cheagului de sânge dintr-un vas sanguin cerebral. Aceasta presupune introducerea unui cateter în zona inghinală, care apoi este îndrumat către vasul obstruat. Cheagul este extras folosind un stent (un dispozitiv cilindric folosit adesea pentru deblocarea arterelor coronare).

În funcție de caz, se pot administra medicamente sau tratamente medicale, cum ar fi antiagregantele plachetare care previn formarea cheagurilor.

Accidentul vascular cerebral, cunoscut și sub numele de „atac cerebral”, se caracterizează printr-o întrerupere bruscă a fluxului sanguin către creier, cauzată fie de o ocluzie a vaselor de sânge cu un cheag de sânge (80% dintre cazuri – accident vascular cerebral ischemic), fie de ruperea unui vas sanguin, ducând la o hemoragie cerebrală (20% dintre cazuri – accident vascular cerebral hemoragic).

Tichete sociale de la stat pentru Crăciunul 2024. Află cine sunt beneficiarii și când vor fi...

Autoritățile din România au anunțat lansarea programului „Tichete pentru Crăciun,” un sprijin social destinat să aducă un strop de bucurie și liniște financiară pentru...

Mihai Bendeac a semnat cu Pro TV! Cum se numește emisiunea și când va fi difuzată

O adevărată surpriză a lovit lumea televiziunii din România! Mihai Bendeac, unul dintre cei mai iubiți și controversați actori de comedie, revine pe micile...

Andreea Bănică s-a pozat aproape dezgolită pe internet. Imagini incendiare cu artista: „Arăți…

După o perioadă încărcată de muncă și activități, cântăreața Andreea Bănică și-a permis, în sfârșit, o zi de relaxare la malul mării, moment așteptat...

Se vor schimba toate buletinele din România. Află până când mai sunt valabile cărțile de identitate

Toate cărțile de identitate din România vor expira pe 3 august 2031, în conformitate cu reglementările stabilite de Uniunea Europeană (UE), care impun adoptarea...

În cazul atacului ischemic tranzitoriu (AIT), simptomele durează mai puțin de o oră și nu există leziuni cerebrale vizibile la examenele radiologice, fiind cauzat de un cheag de sânge care obstrucționează temporar fluxul sanguin cerebral.

În Unitatea de Urgențe, pacienții sunt supuși examenelor radiologice pentru a determina cauza și localizarea atacului cerebral. Tomografia computerizată și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sunt utilizate pentru a diferenția tipul de accident vascular cerebral și pentru a evalua leziunile cerebrale. Funcțiile vitale și neurologice sunt monitorizate, iar tratamentul este adaptat în funcție de specificul situației și cauzei accidentului vascular cerebral.

Tratamentele pot include tromboliza (injectarea unui medicament pentru a dizolva cheagul care înfundă vasul de sânge), trombectomia (extragerea cheagului de sânge), medicamente sau tratamente medicale precum antiagregante plachetare și anticoagulante. Tratamentul început în spital trebuie continuat pe termen lung pentru a optimiza șansele de recuperare.

Simptomele unui AVC includ slăbiciune sau amorțeală bruscă a unei părți a corpului, pierderea vederii, probleme de vorbire sau înțelegere a vorbirii, cefalee severă, amețeli, greață, vărsături, leșin, confuzie, convulsii sau comă. Aceste simptome apar brusc și simultan, dar nu toate sunt obligatorii.

Recuperarea după un AVC variază în funcție de severitatea leziunilor cerebrale. Deși doar 10% dintre pacienți se recuperează complet, 25% au deficiențe minore, iar 40% au deficiențe moderate ce pot fi gestionate. Progresul cel mai rapid de recuperare are loc în primele trei-patru luni de la accidentul vascular cerebral, iar progresele continuă în primul și al doilea an după accidentul vascular cerebral.

Supraviețuitorii unui AVC pot întâmpina provocări fizice și cognitive, inclusiv probleme de comunicare, memorie, atenție și gândire clară. Efectele emoționale, precum depresia, anxietatea și schimbările de dispoziție, pot fi de asemenea prezente. Reabilitarea, inclusiv terapia fizică, ocupațională și logopedică, poate ajuta pacienții să-și îmbunătățească funcționarea, să învețe strategii de adaptare și să-și gestioneze simptomele pe termen lung. Reabilitarea poate fi adaptată în funcție de nevoile individuale ale pacientului și poate începe cât mai curând posibil după AVC.

Prevenția este extrem de importantă pentru a reduce riscul de AVC. Aceasta include controlul factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul ridicat, obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool și un stil de viață sedentar. Adoptarea unui stil de viață sănătos, cum ar fi o dietă echilibrată, exercițiile fizice regulate, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și controlul stresului, pot reduce semnificativ riscul de AVC.

În plus, este important să se recunoască semnele de avertizare ale unui AVC și să se acționeze rapid pentru a obține asistență medicală de urgență. Dacă bănuiți că cineva suferă un AVC, aplicați regula FAST (în engleză: Face, Arms, Speech, Time – Față, Brațe, Vorbit, Timp):

1. Față: Cereți persoanei să zâmbească. Este zâmbetul strâmb sau este o parte a feței căzută?

2. Brațe: Cereți persoanei să ridice ambele brațe. Unul dintre brațe cade în jos sau nu poate fi ridicat la fel de sus ca celălalt?

3. Vorbit: Cereți persoanei să repete o frază simplă. Este vorbirea neclară sau persoana nu poate vorbi corect?

4. Timp: Dacă observați unul sau mai multe dintre aceste simptome, este timpul să sunați la numărul de urgență și să solicitați ajutor imediat. Timpul este crucial pentru a minimiza daunele cerebrale și pentru a crește șansele de recuperare.

Rețineți că fiecare minut contează în cazul unui AVC și că o intervenție rapidă poate salva vieți și poate îmbunătăți rezultatele pe termen lung ale pacientului.

RECOMANDATE

POPULARE