Lumea artistică românească este profund îndurerată de pierderea actorului Alexandru Georgescu, cunoscut publicului sub numele de scenă Johny Georgescu
Emblematic pentru scena Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, artistul s-a stins din viață la vârsta de 76 de ani, lăsând în urmă o carieră de peste patru decenii și un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut și admirat.
Vestea tragică a fost făcută publică de colegul și prietenul său apropiat, actorul Mihai Mălaimare, care i-a adus un omagiu emoționant printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Cu o sinceritate tulburătoare, Mălaimare a scris:
„Nu vreau să stric nimănui seara asta minunată, așa că strig în mine cât de încet pot ca să mă aud doar eu, că bunul meu prieten, Johny Georgescu, actor al Teatrului Național din București, s-a stins acum o oră! Să-l odihnească Bunul Dumnezeu!”
Născut la 21 ianuarie 1948, la Pitești, Alexandru „Johny” Georgescu a fost o figură marcantă a teatrului românesc. De-a lungul anilor, a dat viață unor personaje memorabile în spectacole care au definit generații de spectatori: Tartuffe, Revizorul, Apus de Soare sau D-ale carnavalului, fiecare dintre aceste roluri purtând amprenta talentului său aparte și a unei profunde înțelegeri a artei dramatice. În ultima perioadă a carierei sale, a continuat să urce pe scenă, impresionând în producții recente precum Ultima cafea cu Iuliu Maniu (2023) și Opera de trei parale (2024).
Colaborator al unor regizori de renume – precum Andrei Șerban, Ion Caramitru sau Alexandru Tocilescu – Johny Georgescu a știut să navigheze cu naturalețe între registrele teatrului clasic și ale celui modern, între comedie și dramă, între realism și absurd. Colegii săi îl descriu ca pe un om generos, discret, cu un devotament exemplar față de scenă și față de colegii de breaslă. Pentru public, a fost întotdeauna o prezență caldă, autentică și profund emoționantă.
Printre cei care i-au adus un ultim omagiu se numără și actorul Mihai Bobonete, care a împărtășit cu fanii săi câteva amintiri pline de umor și tandrețe, rememorând cuvintele savuroase ale celui pe care îl numea cu drag „Nea Gioni”:
‘Ce faci, iubitule, de arăți din ce în ce mai bine?’
‘Golane, ce mai râde lumea când te ascultă, ce le zici?’
‘Tăică, fă ce faci și bucură-te de ce ai, că ai viață frumoasă acum și să nu treacă nebucurată.’
Cu aceeași sinceritate dezarmantă, Bobonete a adăugat:
„Nea Gioni, drum bun… ce seară ți-ai ales, fix stilul tău! Alexandru Georgescu – Actorul Teatrului Național – ne-a părăsit acum câteva momente și vă spun că îmi pare tare rău! Dumnezeu să te odihnească în pace și, când ne-om vedea pe partea ailaltă, promit să dau eu șprițul pe care mi-l promiteai de fiecare dată când ne vedeam și n-am apucat să-l bem! Lizy, mă gândesc la tine! Drum lin, Nea Gioni, Golanule!”
Plecarea lui Johny Georgescu lasă în urmă o lume teatrală mai săracă, dar și o moștenire artistică valoroasă, care va continua să inspire generații de actori și spectatori. A fost mai mult decât un actor: a fost un spirit viu, un om cu har, cu umor, cu iubire față de teatru și față de oameni.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
